Lume - Domnul a grăit
Traian Dorz - Cântările Roadelor
Domnul a grăit odată:
- Oare când veni-va iarăși
Fiul Omului, găsi-va El credință pe pământ?
- Nu de-altceva-ntreba El,
nici de temple,
nici de culte,
nici de predici,
nici de datini,
nici de case de-adunări,
nici de știința, cât de mare va ajunge pe pământ...
- O, pământ zdrobit de zbucium,
răvășit de dezbinare
și lipsit de bucurie,
fără pacea lui Hristos,
cele mai frumoase zile sunt trecute pentru tine
tu n-ai să mai guști lumina până-n clipa când vei zice:
Binecuvântat să fie Cel ce vine: Dumnezeu!
Căci L-ai lepădat pe Domnul
Singurul Stăpân cu milă,
și a Lui orânduire singura ce-ți da-mpăcare
și luându-ți soarta-n mână,
ți-ai ales pe rând stăpânii
cu orânduiri deșarte
și tirane
și barbare
- și-acum guști, amară, roada lepădării de Hristos!
Lume deznădăjduită după orice înșelare
fiindcă nu ți-ai pus nădejdea în puterea lui Hristos
în curând nu-ți va rămâne nici o singură nădejde
fiindcă n-ai vrut s-o ai veșnic
ascultând de Dumnezeu
fiindcă-ai vrut să crezi minciuna
și-Adevărul l-ai respins.
Ai avut de-ales în față calea morții și-a vieții,
puteai binecuvântarea, nu blestemul să-ți alegi,
dar ales-ai pe Baraba,
pe Hristos L-ai dat la moarte, iar Baraba
cu urmașii lui te-au dus pân-la vârtejul
flăcărilor ce-ntr-o clipă te vor mistui, curând...
Lepădând pe Făcătorul tău,
te-ai închinat făpturii,
ți-ai făcut din om un idol,
- zeul căruia te-nchini,
omului i-aduci cântare
omul ți-este ție totul...
dumnezeu-acesta groaznic și neputincios
îți poate
face doar un singur lucru:
a te nimici
pe veci!