Lumea minunată a nevinovăției
Traian Dorz - Credința Încununată
1 - Lumea minunată a nevinovăției a fost totdeauna plăcută și fermecătoare, nu numai pentru copii ci și pentru oameni mari, de orice vârstă ar fi ei.
De aceea pe când Domnul Isus umbla pe pământ El le-a vorbit oamenilor mereu în istorioare minunate și în pilde frumoase, căci astfel adevărurile Dumnezeiești erau ascultate și învățate mai ușor și mai bucuros.
2 - În viața fiecăruia dintre noi Dumnezeu a făcut și face nenumărate minuni. Numai ochii prea multora sunt închiși și nu văd atunci.
Ai unora se mai deschid vreodată și văd mai târziu Puterea lui Dumnezeu.
Dar ai unora nu se mai deschid niciodată și pentru ei totul rămâne zadarnic. Ce nefericită este starea aceasta!
3 - Dorința de a fi lăudat, este nu numai o urâciune, dar de multe ori e aducătoare de mare rușine și pagubă celui doritor mereu de laudă.
4 - Ce bine este să nu însetezi niciodată după laude și să nu umbli încrezut și trufaș.
Ce frumos este să bagi bine de seamă ce este bine și ce nu.
Ce cuminte lucru este să fii modest și liniștit, iar când vezi că un lucru nu este sănătos, să nu-l faci, oricât te-ar lăuda cineva sau te-ar îndemna...
Ori pe cine ai vedea făcând o faptă nechibzuită, să n-o faci, că orice necumpătare se răzbună asupra acelui care o face, și în loc de laude se alege cu rușine și cu pagubă.
5 - Fericit este copilul care are părinți și bunici iubitori și credincioși. Căci cele mai frumoase amintiri și cele mai fericite îndemnuri bune din toată viața lui, îi rămân de la aceste suflete scumpe.
Dar și mai fericit este copilul care prețuiește cu tot sufletul îndrumările lor și le păzește în viața lui.
6 - În fiecare zi trăiesc cu tot sufletul meu noi bucurii cu Domnul.
Pe genunchii Lui puternici sunt în cea mai mare siguranță.
La pieptul Lui cel cald, simt cea mai dulce iubire.
Pe brațul Lui cel blând, simt cea mai scumpă mângâiere.
Și în glasul Lui o nesfârșită bunătate și îndrumare.
Pentru nimeni și pentru nimic nu m-aș mai despărți de Isus, Domnul meu, niciodată.
Iar după viața aceasta, știu că va veni fericirea veșnică unde voi regăsi pe Domnul meu Isus cu toți dragii mei cei neuitați.
7 - E bine uneori să fim pedepsiți chiar de la început când facem răul, pentru că lecția pedepsei ne păzește mai târziu de multe necazuri.
Dar dacă n-avem de la începutul greșelilor o lecție usturătoare, nu numai că ne obișnuim să facem răul, dar mai târziu învățăm binele mai greu.
8 - Mare grijă trebuie să avem noi ca să nu păcătuim niciodată și să nu ne facem vinovați față de nimeni. Atunci putem privi liniștiți în ochii tuturor oamenilor și nu vom fi siliți să ne ascundem cu rușine sau cu frică niciodată de ochii nimănui.
Nici de ochii oamenilor, nici de Ochii Domnului, care ne văd în orice loc.
9 - Binecuvântat să fie de o mie de ori acela care nu uită pe binefăcătorul său în cele mai grele clipe, ci îl caută și îi ușurează suferințele lui.
10 - Orice faptă a iubirii și a recunoștinței este sfântă și binecuvântată și nu trebuie să o uite nimeni.
Oricine le face aceste fapte bune va fi totdeauna sfințit și binecuvântat prin ele.
11 - De copil am învățat să am milă față de orice vietate care suferă, dar mai ales de cei nevinovați și binefăcători care primesc în lume de la oamenii cei răi, răsplata cea rea pentru faptele lor cele bune.
Dar am învățat și mai mult: că trebuie să caut totdeauna să ajut cât pot la ușurarea durerilor oricui voi vedea că suferă.
Celui care și el a fost un binefăcător al altora și mai mult sunt dator să-i fac binele, pe care îl pot face.
12 - Toate Sfintele Cuvinte ale lui Dumnezeu lăsate nouă în Sfânta Sa Evanghelie, sunt adevărate și întocmai așa cum sunt scrise.
Sfintele buze ale Mântuitorului nostru Isus Hristos, care a venit de la Tatăl Ceresc, ne-au vestit numai adevărul
în gura Lui n-a aflat nimeni niciodată minciuna.
13 - Oricine aude sau citește Sfânta Evanghelie, trebuie să creadă din tot sufletul lui tot ce este cuprins în Ea.
Oricine se îndoiește de vreunul din aceste cuvinte seamănă cu necredincioșii.
Iar necredincioșia este un mare păcat.
14 - Dacă noi avem un cuget curat și dacă din inimă dorim să cunoaștem adevărul, Domnul Isus nu ne lasă în necredință ci ne ajută să vedem că tot ce a spus El este întocmai așa.
15 - Sunt animale primejdioase, cum sunt și oameni primejdioși.
Dar primejdia nu stă decât în otrava pe care o poartă astfel de vietăți, în colții sau în inima lor.
Dintre toate fiarele, cel mai primejdios este șarpele, iar dintre toți oamenii este pizmuitorul viclean.
Aceste două vietăți poartă totdeauna otrava în ele...
La oricare primejdie să ai deschis un ochi, iar la aceștia să deschizi o sută...
16 - Omul care este gata să facă rău oricui, este un drac.
Un astfel de om nu iubește pe nimeni și nu-i pasă că face cuiva orice rău, numai dacă el are vreun folos cât de mic din asta.
Omul acela nu vorbește niciodată bine de nimeni.
17 - Omul rău nu poate niciodată să facă vreun bine, dar poate oricând să facă orice rău.
Poți să-i faci bine, el nu va fi niciodată nici mulțumit nici recunoscător.
Pe oricine vede pizmașul că are ceva mai bun ca el, îl urăște, îl vorbește de rău, îl pândește, îl vinde, îl pizmuiește și îndată ce are prilej îi face orice rău.
Se preface prieten dar e dușman cu toți.
Se preface nevătămător, dar e plin de venin.
Se preface că nu vede pe nimeni, dar îi pândește pe toți...
18 - Așa sunt ochii omului pizmaș. El poate să-și ascundă gândurile, poate să-și prefacă vorbele, poate să-și schimbe pielea, dar ochii nu și-i poate nici ascunde, nici preface, nici schimba.
De omul cu ochii vicleni și cu ochii care sticlesc ca niște săgeți, ferește-te întotdeauna.
19 - Cu orice păcat să faci tot așa: să te ferești de el.
Dar de omul pizmaș și viclean cu ochii care se feresc și parcă au sticlă în ei să te ferești cât vei trăi, cel mai mult.
20 - Tu vorbești rău fiindcă nu cunoști nimic. Nu cunoști nici trecutul nici viitorul.
Nu cunoști nici lucrurile ascunse ale oamenilor și de aceea nu înțelegi legătura dintre întâmplările care se petrec printre oameni - și dintre viața lor. Dacă vei cunoaște oamenii, nu te vei mai mira de întâmplările lor.
Doamne, dă-ne adevărata cunoaștere.
Amin.