Mântuirea și păcatul
Traian Dorz - Avuția Sfântului Moștenitor
1 - Și prilejul de păcătuire va veni, căci și el trebuie să vină peste toți după cum a venit și peste alții, spre a le încerca tuturor credința, odată și odată (Matei 18, 17).
Dar tu fiul meu, priveghează ca să nu fii numai un pom oricum. Ci să fii un pom verde și rodnic.
Să nu fii un credincios oricum, ci să fii găsit un credincios bun și ascultător,
- atunci când ceea ce trebuie să vină, va veni.
2 - Dacă vei fi bun, încercarea te va desăvârși, te va întări, te va înrădăcina mai tare și te va face neclintit. Te va arăta pe față ceea ce ai fost în ascuns.
Atunci tu în ceasul cel greu al ispitei nu numai că nu vei cădea, dar vei trece prin ispite, cum trece corabia puternică prin valurile mării înfuriate, fără a se scufunda în ele (Efes. 6, 13).
3 - Suflete al meu, tu luptă-te cu valurile despicându-le biruitor și ține-te tare, oricine ar cădea.
Să rămâi statornic lângă Domnul oricine ar fi să se dezbine de El, de frați și de Frățietate.
Nu-ți pierde curajul ori pe cine ai vedea prăbușindu-se
- și nici nu te mira, sau spune, că nu se poate.
4 - Nu te lăsa atras de prăpastia dezbinării, oricine ar căuta să te atragă și orice cuvânt ți-ar spune. Nu te bizui decât pe Domnul Cel Singurul sigur,
ține-te bine strâns de trunchiul sănătos al Lucrării lui Dumnezeu, păstrându-te neatins de mândrie, de iubirea banilor și de gelozie,
căci numai cei ce se feresc cu grijă de acestea, vor rămâne tari.
5 - Folosește totdeauna numai cuvântul care lucrează la adâncirea unirii copiilor lui Dumnezeu. Și ferește-te cu groază de orice cuvânt care i-ar putea dezbina.
Căci cine dezbină pe frați, pe acela îl va dezbina Dumnezeu, în curând și pe față, după cum el este un dezbinat în ascuns.
Vine clipa să nu-l mai sufere Dumnezeu între ai Lui.
6 - Te îngrozești ce grozăvii sunt oamenii în stare să grăiască în îngâmfarea lor, în prostia lor, în ușurătatea lor
sau în rătăcirea și vrăjmășia lor,
- împotriva lui Dumnezeu!
Și a adevăratei Sale Lucrări.
7 - Cât de vinovată este graba și neseriozitatea acelora care fără a judeca, își dau drumul gurii lor la rău
și scot apoi din această gură blestemată valuri de murdărie, de minciună, de înjurături, de blasfemii
împotriva Numelui lui Dumnezeu,
împotriva lucrurile Sale Sfinte
și a Adevărului Sfintei Evanghelii și al Lucrării Sale!
8 - Cine are un cât de puțin simț de răspundere și de judecată sănătoasă, acela nu poate trece cu ușurătate peste ceea ce ochii lui nu pot să nu vadă,
și peste ceea ce urechile lui nu pot să audă,
- adică nu poate să treacă peste toate dovezile pe care Dumnezeu prin lucrările Sale și prin Cuvintele Sale le dă zilnic, despre Dumnezeirea Sa, în fața noastră a tuturor.
9 - Lucrările Domnului oricine le vede, nu numai că este dator să le creadă pe ele și pe El, dar simte că poate să creadă cu bucurie și cu putere.
Că în chiar această credință ascultătoare, rațiunea sănătoasă își găsește un echilibru și un rost liniștindu-se.
10 - Ce minunată și fericită este totdeauna sărbătoarea zilei care amintește fericita noastră înnoire, făcută de Duhul și Cuvântul Cel Sfânt al lui Dumnezeu,
Ziua înnoirii noastre duhovnicești.
Ziua nașterii noastre din nou. Ziua fericită a începutului mântuirii noastre.
11 - În toți anii când sosește ziua care ne aduce aminte despre data renașterii noastre duhovnicești, de fiecare dată sărbătorim acest prilej cu o inimă plină cu o nouă recunoștință și o nouă bucurie,
și ca la sărbătoarea reînnoirii Templului, adesea cântările noastre de bucurie se amestecă cu lacrimile recunoștinței
- amândouă izvorând din aceiași stare unică și cu totul sfântă pentru noi, pe toată viața (Ezra 3, 11-13).
12 - Binecuvântată să fie sărbătoarea înnoirii noastre, Ziua Nașterii noastre din nou, scumpa zi a legământului nostru cu Isus.
Binecuvântat să fie Numele Mântuitorului nostru Scump Isus, Numele Celui prin care s-a făcut această înnoire și izbăvire a noastră.
13 - Tot timpul cât a stat pe pământ, Domnul a căutat mereu să fie în Templu, să fie în această Casă Sfântă, Singura Lui Casă de pe pământ.
El a stat cu plăcere în ea,
și a vindecat în ea pe cei chinuiți
și S-a rugat în ea,
și a propovăduit în ea Evanghelia Tatălui Său Ceresc...
- să o iubim și noi și să mergem totdeauna cu plăcere în Casa Tatălui.
14 - Ce bine dacă și noi am folosi timpul nostru liber, timpul de plimbare, mergând în Casa Tatălui nostru, în biserica Lui,
pentru ca acolo să petrecem în meditare,
în adâncire și în rugăciune, asupra Cuvântului și Adevărului Sfânt...
Căutând apropierea de Tatăl nostru Cel Ceresc - și de sufletele care vin acolo spre a-L afla.
15 - Ucenici ai Domnului, faceți și voi ca Domnul nostru: nu părăsiți nici voi Templul ci mergeți în el totdeauna cu evlavie.
Mergeți și rămâneți în Templu, apoi așteptați acolo în adâncire asupra Cuvântului Sfânt. Sufletele care vor veni, să vă afle acolo în rugăciune, acolo ele să afle de la voi Cuvântul Vieții vii în Hristos.
16 - Acesta este rostul nostru și aceasta este datoria noastră: să fim găsiți în Templu. Să facem ca acolo să fie mărturisită și trăită Evanghelia în chip strălucit.
Acolo Hristos să fie adus lumii. Și lumea adusă la Hristos.
17 - Suflete sărmane, voi care umblați de colo în colo, căutând după Isus,
nu părăsiți nici voi Templul, căci Hristos vă așteaptă acolo în el. Căci acolo este Casa Tatălui Sfânt. Acolo merge Isus.
Căutați-L pe Domnul cu stăruință căci El Se află acolo, și Îl veți găsi.
Întrebați după El, pe cei care Îl cunosc - și aceștia vi-L vor arăta.
18 - Există în Templu un loc în care totdeauna poți să-L găsești pe Hristos. Este locul unde sunt adunați ucenicii în Numele Său (Matei 18, 20).
Căutați și voi în Templu „pridvorul lui Solomon”, locul unde mulți L-au aflat pe Isus.
Căutați locul unde petrece Isus și unde vă așteaptă El între credincioșii Lui adevărați.
19 - Căutați locul unde vindecă și învață Domnul nostru Isus Hristos pe toți cei ce vin la El.
Căutați până ce Îl veți afla pe Hristos și pe ai Lui. Căci negreșit Îl veți găsi acolo!
Oricine L-a căutat cu grijă, cu răbdare și cu rugăciune, L-a aflat totdeauna.
20 - Propovăduirea Domnului Hristos trezește în sufletele mici și întunecate ură,
în cele nepăsătoare, - îndoială,
în cele fățarnice - dușmănie neîmpăcată,
în cele neîncrezătoare și curioase - încordare neliniștită,
- numai în sufletele tari trezește uimire, admirație și credință.
O, Tatăl Ceresc, dăruiește-ne astfel de suflete, pentru ca să-L primim pe Domnul Isus.
Amin.