Marile noastre răspunderi
Traian Dorz - Piatra Scumpă
1 - Nu te încrede în şarpe şi nu te juca cu el.
Nu te încrede în oamenii lumeşti şi nici în promisiunile lor.
Nu te încrede nici în inima ta şi nu ispiti pe Domnul cerând minuni.
Drumul minunilor este un drum foarte primejdios!
Nu sfătuim pe nimeni să meargă de două ori pe acest drum!
Chiar dacă Domnul te scapă, e primejdios să te bizui pe minuni, când nu eşti nevoit să le ceri,
sau mai ales când nu le meriţi.
2 - Aşteaptă răbdător şi credincios ca Domnul să lucreze nesilit căci cu siguranţă Domnul îţi va împlini ceea ce Îi ceri la timpul cel mai potrivit,
dacă conştiinţa ta este curată
şi dacă ceea ce Îi ceri tu este bine, sau spre bine.
- El va lucra atunci când va fi momentul cel mai potrivit
şi în felul cel mai bun.
Încrede-te în El, şi aşteaptă.
3 - Tot ce a putut da cerul mai fericit pământului a fost Hristos,
şi tot ce a putut da pământul cerului mai fericit, a fost Maica Sa.
Nimeni niciodată nu va putea despărţi Jertfa Lui de jertfa ei.
Căci niciodată mântuirea noastră n-ar fi putut fi cu putinţă fără puterea sa.
Aşa a vrut Duhul Sfânt, iar noi aşa să găsim că a fost cel mai fericit.
Să cinstim totul cu o tăcere şi cu un respect sfânt.
4 - Voi părinţi, educatori duhovniceşti, - sunteţi nişte rezervoare la care vin noi şi noi suflete nevinovate şi neştiutoare ca să se adape.
Ele se vor umple cu ce le daţi voi,
şi la rândul lor, vor da şi ele altora tot astfel de hrană şi băutură, cum au primit.
Băgaţi bine de seamă cu ce umpleţi mintea copiilor şi tineretului care vă ascultă.
Ceea ce daţi voi acum ucenicilor şi inimii,
minţii şi sufletului,
vor da şi ei altora.
Iar plata pentru urmările învăţăturilor şi educaţiei pe care le-o daţi voi acum, vă veţi primi-o tot voi odată
din Mâna lui Dumnezeu,
ori pe pământ, ori sub el.
Ori şi aici - şi acolo.
5 - O, cât de multe cărţi pe care le scrieţi acum,
cât de multe ziare,
cât de multe cuvântări
- se împrăştie în lume fără nici o conştiinţă a răspunderii voastre faţă de conţinutul lor.
Aceste cărţi pe care voi le scrieţi acum,
aceste ziare pe care voi le răspândiţi,
aceste publicaţii,
aceste idei şi curente,
- bune sau rele,
vor rămâne şi după ce voi nu veţi mai fi.
Ele pleacă în lume şi duc cu ele în valuri tot mai largi,
în suflete tot mai multe,
în timp tot mai îndepărtat,
- ceea ce aţi pus voi din duhul vostru în ele.
Ceea ce aţi pus voi din conţinutul inimii şi trăirii voastre.
Cu ce grea răspundere vă acopere fiecare gând şi rând scris!
6 - Cărţile sunt rezervoarele necesare, din care generaţii după generaţii vor lua mereu sănătate sau boală,
hrană sau otravă,
mireasmă sau duhoare,
lumină sau întuneric,
mântuire sau pierzare,
- şi plata pentru toate urmările, o veţi lua voi care scrieţi şi răspândiţi.
7 - Umple-te neîncetat ca să fii plin mereu de Hristos, ca fundul mării de apele ce-l acopăr (Isaia 11, 9).
Arată-le mereu pe Isus, Izvorul Vieţii şi drumul cel adevărat spre cer, tuturor, pentru ca fiecare suflet să se ducă el însuşi să se adape din Dumnezeu.
Fii o conductă pentru alţii numai atâta vreme, până când fiecare se va putea adăpa el singur de la Izvor.
Toţi ascultătorii tăi să ajungă să se adape totdeauna nu numai de la tine,
căci tu repede vei seca,
ci să se adape din Hristos,
căci Hristos este nesecat în veci.
8 - Duhul este acelaşi, numai vasele se schimbă.
Păcatul e acelaşi, numai cei prin care lucrează el, sunt mereu alţii.
Cu învăţături şi duhuri care păreau biblice şi evlavioase, aceştia au nimicit câteva suflete, adunări şi lucrări frumoase ale Domnului.
Diavolul este foarte viclean şi neobosit şi astăzi.
Iar lucrătorii lui sunt la fel şi ei.
9 - O, ce vin dulce este rugăciunea...
ce înviorare şi bucurie aduce ea în sufletele care se împărtăşesc nemijlocit cu Dumnezeu, în stări duhovniceşti care întrec orice pricepere!
Ce vin bun şi hrănitor este Cuvântul Sfânt - Biblia!
Cine a gustat din vinul acesta nu se mai poate lipsi de el niciodată.
Ce vin binecuvântat este dragostea frăţească...
Bucuria petrecerilor împreună,
a rugăciunilor laolaltă,
a cântărilor şi a bucuriilor frăţeşti...
Câtă fericire ne dăruieşte Duhul Sfânt în această sfântă părtăşie de gânduri şi de simţiri în aceeaşi învăţătură şi credinţă neschimbată!
De acest vin să dorim. E singurul vin care ne este îngăduit să-l bem.
10 - Credinţa care se întemeiază pe Cuvânt rămâne, pe când cea întemeiată pe minuni ţine trei zile, atâta cât ţine fiecare minune.
Dovadă poporul care le-a văzut...
şi care le caută.
Nu căuta minuni şi semne! Caută pe Hristos ca Mântuitor al tău.
11 - Minunile au fost accidente în viaţa şi Lucrarea Mântuitorului, nu o metodă de lucru la El.
Scopul Domnului era propovăduirea Cuvântului Dumnezeiesc cu argumentele adevărului pentru mântuire
şi pe care cei care aveau urechi şi minte trebuiau să le înţeleagă şi să le primească.
Aceasta a vrut Hristos să facă, iar nu minuni.
Adevărul nu are nevoie de minuni ca să fie primit.
Minunile mai mult îi strică decât îi foloseşte, adevărului.
De minuni are nevoie numai slaba noastră pricepere, numai puţina noastră credinţă!
Fericit cel ce n-a văzut - şi a crezut.
12 - Un neam preacurvar şi viclean - cere minuni, a zis Domnul Isus.
Cât adevăr dureros se desprinde din această tristă constatare a Domnului!
De cele mai multe ori numai aceste două feluri de oameni - cei preacurvari şi cei vicleni - au nevoie şi cer mereu să vadă semne.
Cei care au o viaţă curată şi fără vicleşug, cred în Dumnezeu cu o puternică iubire
şi n-au nevoie să-I ceară mereu semne
ca să creadă numai cât ţin acestea.
13 - Cei ce trăiesc în desfrânări şi viclenii - nu umblă după Hristos,
adică după adevărul primit şi trăit,
Ei aleargă după minuni, care să nu le pretindă naşterea din nou,
ci să le dea totuşi o satisfacţie cu care îşi pot amăgi sufletul
şi înăbuşi conştiinţa,
ca să nu-i mustre pentru păcatul în care trăiesc
şi de care nu vor să se despartă.
Vai de sufletele acestea!
14 - Poate că Domnul Isus nu ar fi făcut niciodată vreun semn în afară de semnul lui Iona,
adică moartea şi Învierea Sa aşa precum a spus,
dacă n-ar fi fost silit de rugăciunile alor Săi.
Sau înduplecat de mila Sa.
Astăzi Dumnezeu face tot la fel: multe din semnele şi din minunile pe care le face Puterea lui Dumnezeu, sunt forţate de rugăciunile noastre care Îi cer cu stăruinţă aceasta.
O, dacă credinţa noastră n-ar avea nevoie de ele niciodată!
15 - Prin rugăciunile noastre noi putem forţa adesea Voia lui Dumnezeu
şi putem schimba unele din întâmplări...
- Însă de multe ori prin aceasta noi nu facem decât să schimbăm binele pe care ni-l pregăteşte Dumnezeu, cu răul pe care ni-l cerem noi.
Căci numai Voia lui Dumnezeu neforţată de noi în nici un fel, este într-adevăr binele şi fericirea noastră.
Dar ce mare credinţă îi trebuie totuşi unei inimi omeneşti care este în suferinţă să înţeleagă şi să facă aşa, rămânând liniştită în orice vreme,
fără să ceară minuni!
16 - Adevăratele minuni însoţesc totdeauna un adevăr sfânt,
aduc sau duc la Cuvântul Adevărului
şi îndrumă totdeauna la trăirea cu Hristos.
Toate adevăratele minuni îşi au izvorul şi miezul în Marea şi Unica Minune de la Golgota!
În Marele Semn al Crucii şi Jertfei lui Hristos!
Toate vin de pe Golgota, şi duc tot la ea.
Căci numai Minunea Golgotei rămâne o Minune şi un Semn Veşnic.
17 - Sfânta Scriptură ne-a înştiinţat că în vremile din urmă, pe măsură ce credinţa cea plină de seriozitate şi de înţelepciune se va rări,
puterea Satanei va înmulţi semnele şi minunile înşelătoare, pentru cei care neavând dorinţa după Dumnezeu, vor avea boala curiozităţii după minunile acestea.
Aceste minuni amăgitoare vor fi îngăduite de Dumnezeu tocmai ca o pedeapsă, ca oamenii care n-au vrut să creadă Minunea cea adevărată şi s-o asculte, să fie înşelaţi de falsele minuni (2 Cor. 11, 14-15; 2 Tes. 2, 7-12).
Iată laţul pierzător în care vor cădea toţi cei care n-au vrut să creadă şi să-L primească pe Domnul Isus şi dragostea Adevărului Său,
ci au vrut mereu numai minuni şi semne.
18 - În acest laţ pierzător vor cădea din ce în ce tot mai mulţi oameni,
pe măsură ce credinţa adevărată se va împuţina
- Credinţele false şi minunile înşelătoare vor da multora impresii că sunt din Adevăr,
vor face mare vâlvă,
vor porni mari mişcări de dezbinare şi de laude,
vor atrage şi vor înflăcăra pe mulţi pentru certuri
- dar ce grozavă le va fi trezirea tuturor din această satanică amăgire!
Vor vedea că toate semnele şi minunile însoţitoare ale învăţăturii cu care au fost atraşi, n-au fost decât lucruri înşelătoare ale marelui mincinos şi înşelător, diavolul.
Dar vor vedea prea târziu.
19 - Nu mai doriţi să tot vedeţi minuni şi semne şi nu mai tot ascultaţi la cei care se laudă cu ele.
Oriunde veţi auzi că s-au produs asemenea lucruri, mai degrabă temeţi-vă decât alergaţi,
că mai degrabă acestea sunt făcătoare de rău, decât de bine.
Voi aţintiţi-vă tot mai mult şi mai mult privirea spre Domnul Isus,
ţineţi-vă prin ascultarea de El şi de adevărul Său în trăirea rugăciunii şi a smereniei liniştite,
primind ce vă dă El,
fie bine, fie greu, căci asta este Voia Sa.
Nu credeţi şi nu doriţi minuni,
ci spuneţi totdeauna: Facă-se Voia Ta!
Căci aceasta este cea mai deplină fericire pentru noi.