Acolo I-au pregătit o cină. Marta slujea, iar Lazăr era unul din cei ce şedeau la masă cu El.
Fii binecuvântată soră primitoare, soră slujitoare, soră jertfitoare.
Fie binecuvântată dragostea ta cea adevărată,
scumpă şi credincioasă... soră Marta.
Fii binecuvântată inimă smerită şi râvnitoare, milostivă şi dornică, binefăcătoare şi harnică,
tu, care dacă ai ajuns să ai o căsuţă a ta, dar nu ţi-ai lipit inima de ea şi nu ţi-a fost silă de Domnul şi de ai Lui, ci i-ai primit oricând şi pe oricâţi,
ţie nu ţi-a fost greu să te scoli noaptea, să primeşti cu dragoste pe cei ce veneau de pe drumuri, prăfuiţi, obosiţi, transpiraţi, flămânzi, căutând căsuţa ta, primirea ta, bunăvoinţa ta.
Căci tu ţi-ai făcut cea mai mare bucurie din gândul că ai prilejul să-ţi araţi cât de curată este iubirea ta faţă de Dumnezeul tău
şi dragostea ta faţă de fraţii tăi,
nu numai cu vorbe şi cu cântări,
ci mai ales cu slujirea faptei.
Fii binecuvântată tu soră adevărată, care nu ţii mai mult la covoare decât la fraţi
şi nu priveşti la pâine când tai,
nici la aşternut când culci pe cel sărac,
nici la cât îţi mai rămâne când dai,
ci tu slujeşti Domnului şi fraţilor, celor sărmani şi străini,
celor lipsiţi şi bolnavi,
mereu cu bucurie voioasă, fără să simţi sau să spui niciodată că ai făcut de-ajuns.
Şi fără să ţi se facă silă de călătorii Domnului, la orice oră din noapte sau din zi, ar veni la uşa ta.
Şi în oricât de mare număr ar fi să-ţi vină în casă.
Sau să-ţi bată la poartă.
Fii binecuvântată scumpă soră Marta,
şi fiţi binecuvântate până în vecii vecilor voi toate adevăratele noastre surori credincioase,
care urmărind pilda sorei Marta cea harnică şi primitoare care veţi sluji Domnului,
ostenind mereu ca ea, cu bucurie ca să gătească, să spele, să cureţe, să hrănească pe cei trimişi în casa ei, în casele voastre, făcând totul ca pentru Domnul şi ca pentru îngerii Lui (Matei 10, 40-42; Gal. 4, 14; Evrei 13, 2),
- fără să vă fie nici o silă nici greu a face binele, oricând şi tuturor.
Căci - soră credincioasă - ce rost ar mai avea să ai o casă, dacă Domnul şi ai Lui nu mai sunt primiţi în ea cu bucurie şi dacă El şi ai Lui nu mai pot sta în ea cu plăcere?
Ruina se va alege în curând de casa aceea şi de sufletul cui o are aşa.
Şi ce preţ mai pot avea - soră credincioasă - covoarele tale, dacă picioarele Domnului şi alor Săi, nu mai sunt primite în casa ta, din pricina lor?
Moliile le vor roade curând covoarele acelea şi pe cine le are aşa, cu ele cu tot!
Şi ce folos soră credincioasă - de banii tăi
şi de cămara ta încărcată
şi de îmbrăcămintea ta luxoasă ca şi mobila ta cea prea scumpă, dacă Hristos şi ai Lui nu mai au loc în ele?
Şi ce folos de toate nimicurile deşarte cu care ţi-ai împodobit camerele şi dulapurile tale, ca şi cu nişte idolaşi, care au luat locul Domnului Isus?
Căci iată că pe măsură ce casa ta se umple cu de acestea, inima ta se goleşte de smerenie şi de dragostea lui Hristos şi a fraţilor!
Rugina şi risipa le va mânca în curând...
Pe măsură ce Hristos şi ai Lui - soră dragă - vor veni la tine tot mai rar, lumea şi ai ei vor veni tot mai des.
Până când nu va mai rămânea din tine decât o jalnică ruină şi tristă amintire.
Vai de tine va fi atunci! Şi vai tuturor celor cu care te mândreşti că le ai.
Dar să fie binecuvântată neobosita soră, darnică, binevoitoare, bucuroasa noastră soră Marta.
Ea ne slujeşte şi azi nouă cum a slujit atunci Domnului.
Ne slujeşte şi azi ca o pildă de smerită şi bucuroasă ostenire pentru Domnul şi pentru ai Lui,
fără cârtiri şi fără păreri de rău.
iar aici în inimile noastre şi a tuturor creştinilor se bucură şi se va bucura în veci de o iubire atât de sfântă şi neuitată.
O, scumpele noastre surori, voi cărora Dumnezeu v-a dat o casă, în care s-au obişnuit să vină fraţii,
vă rugăm să urmaţi şi voi mereu pilda Martei, şi a celorlalte sfinte femei care nădăjduiau în Dumnezeu... (1 Petru 3, 5).
Şi care Îl urmau pe Hristos pretutindeni ca să-L slujească şi să-L ajute cu tot ce aveau (Matei 27, 55; Luca 8, 3).
Căci şi voi de aceea aţi venit după Hristos: ca să-I slujiţi, cu tot ce puteţi şi aveţi, ca ele. Şi de aceea vi le-a dat El, ca să aveţi cu ce face binele.
Doamne Isuse Hristoase, fii binecuvântat pentru toate acele sfinte femei slujitoare, scumpele noastre surori, mame, soţii şi fiice...
şi ale căror nume, sunt scrise în Cartea Vieţii, împreună cu ale marilor Tăi sfinţi,
pe care i-au ajutat şi i-au îngrijit.
Te rugăm, nu lăsa niciodată Lucrarea Ta fără astfel de Marte şi Marii binecuvântate, în a căror inimi şi case, să poată cu bucurie veni şi odihni iubirea Ta
şi iubirea de fraţi, totdeauna.
Te rugăm ai milă de acele surori ale noastre, care atunci când erau în lipsă Te primeau şi Îţi slujeau Ţie cu bucurie,
dându-Ţi cu dragă inimă din tot puţinul lor,
dar care după ce au ajuns să aibă mult, inima lor a început să se alipească de lucrurile de pe pământ -
şi au obosit faţă de Tine, săturându-se şi ruşinându-se de ai Tăi.
Adă-le aminte de unde au căzut şi trezeşte-le, Doamne Isuse.
Rupe-le inima de către deşertăciunile vieţii acesteia şi alipeşte-o Tu iarăşi, de comorile veşnice
şi dăruieşte-le iarăşi Doamne Isuse bucuria slujirii harnice, din vremea dragostei lor dintâi.
Amin.