Minunile și credința
Traian Dorz - Calea Bunului Urmaș
1 - Nu a fost și nici nu va fi niciodată vreun popor, sau vreun rând de oameni,
în fața căruia Dumnezeu să nu fi făcut cel puțin o lucrare uimitoare,
și să nu fi făcut cel puțin o minune...
Atunci cât de vinovat este cel ce nu crede!
2 - Dar tu care ai văzut și ai putut vedea atât de multe lucrări ale lui Dumnezeu, nu numai în jurul tău, dar chiar cu tine petrecute.
Și totuși nici până azi n-ai îngenuncheat să te predai Lui.
Ce mai aștepți? Nu te îngrozești de osânda împietririi inimii tale?
Ar fi vremea!
3 - Nu uita legământul pe care l-ai făcut și al cărui semn îl porți pe conștiința ta, pe amintirea ta, pe viața ta - pe toată ființa ta. De acum și în veșnicie.
Chiar dacă tu l-ai căutat și l-ai uitat nu l-a uitat Dumnezeu.
Și nu-l poți înlătura de pe viața ta, căci zilele tale în care l-ai făcut, l-au întipărit cu foc și l-au scris în cărțile din ceruri. Toate acestea nu ți se vor mai putea despărți niciodată de el.
În Ziua Judecății, zilele tale și cuvintele tale care sunt în veci semnele legământului tău
- te vor osândi înaintea Aceluia cu care l-ai încheiat și pe care L-ai nesocotit călcându-l.
4 - Când cineva dorește să facă neapărat vreun rău, - ușor poate găsi motiv ca să-l facă.
Chiar și pentru ucideri și pentru furturi
pentru adultere și pentru avorturi,
- ființele care le fac, găsesc și pot găsi destule motive ca să le poată face „legal” și „justificat”.
Căci mintea ticăloasă totdeauna ajută brațul ticălos.
5 - Cei care trebuie să săvârșească răul au nevoie de un adăpost ca să-l poată face, cât mai crud sau mai liniștit,
așa cum se pot săvârși numai crimele împotriva adevărului, crimele împotriva lui Hristos.
Dar cine îndreptățește păcatul, este tot atât de vinovat ca și cine îl face.
Omul rău, își săvârșește răul la adăpostul legii rele pe care și-o face el, anume pentru asta.
6 - Norodul care s-a învățat să judece limpede și deslușit în toate celelalte lucruri și probleme ale vieții,
în purtarea față de Hristos, majoritatea poporului nu se deosebește cu nimic nici azi față de norodul de acum două mii de ani.
Nedreptatea se repetă până vor fi oamenii nedrepți.
7 - Fiindcă Hristos nu S-a schimbat, nu S-a schimbat nici Cuvântul Său, nici cerințele Sale, nici Lucrarea Sa și nu s-au schimbat nici vrăjmașii Lui.
Nu s-au schimbat nici mijloacele lor.
Și, biet norod, - ce trist este că nu te-ai schimbat nici tu.
8 - Când judeci după înfățișare, totdeauna ești în primejdie să-L osândești pe Hristos.
Când judeci după înfățișare, adesea prigonești pe credincioșii Lui.
Găsești totdeauna pricină de poticnire la alții,
afli mereu lucruri nepotrivite în Cuvântul lui Dumnezeu, sau purtări nepotrivite la frați,
sau scăderi la vorbitori,
sau defecte la păstori...
Nu judecați niciodată după înfățișare, ci după dreptate.
9 - Când judeci după înfățișare, totdeauna ușor poți osândi pe un sfânt, și lăuda pe un prefăcut.
Ușor poți vedea răul bine și binele rău. Ușor vezi duh ce este literă și literă ce este duh,
vezi drept ce este strâmb - și strâmb ce este drept.
Iar în felul acesta vei osândi totdeauna pe Hristos,
și vei justifica pe Satana.
10 - Când vei începe să judeci cu privirea părții din afară te vei mulțumi cu îmbrăcămintea „cuviincioasă” și „modernă”, fără a te gândi că aceasta acoperă adeseori suflete dezgolite,
te vei mulțumi cu zâmbetele presupuse și cu vorbele mieroase, fără să știi că acestea acopăr cea mai primejdioasă rătăcire duhovnicească.
Nu judecați niciodată după aparență...
11 - Nu te mulțumi cu reguli frumoase,
cu program și cu muzică frumoasă,
cu biserică și cu adunare îngrijită în exterior,
dar goală de iubire, goală de căldură, goală de putere, goală de părtășie, goală de sfințenie, goală de Hristos.
12 - Toți cei ce fac răul sunt vinovați, dar cei care făcându-l încearcă totuși să-l acopere cu litera sfântă, cu îmbrăcămintea cuviincioasă, cu îndreptățiri, cu forma împlinirii și cu evlavie „prefăcută”
aceia sunt nespus mai vinovați.
Să fim cu foarte mare grijă când primejdia aceasta va fi cu noi sau între noi, sau în noi.
13 - Nu vă înșelați privind mai mult numai la înfățișare, vorbind prea mult numai despre ea. Și oprindu-vă prea mult numai asupra ei.
Mărturisiți cu putere sufletelor pe Hristos, și nu încetați a face lucrul acesta oricând, mai ales privind lăuntrul sufletelor.
14 - Când vă luptați voi cu înfățișarea din afară, adesea veți izbuti foarte puțin sau deloc. Firea pământească te apără chiar și cu versetele duhului.
Dar când veți face ca Hristos să lupte cu aceste lucruri, biruința este asigurată prin transformarea lăuntrică a oamenilor.
Când se vindecă boala dinăuntru, ușor se vindecă apoi și cea dinafară.
15 - Voi să luptați mereu pentru a curăți partea dinăuntru a sufletelor prin primirea lui Hristos, prin sfințirea Duhului, prin vindecarea inimii, prin nașterea din nou.
Căci în felul acesta, Hristos va face apoi cu ușurință și sigur curățirea și a părții dinafară, îndreptarea purtărilor și a cuvintelor, a hainelor și a părului...
16 - Cât de mișcător vorbește pentru Dumnezeirea Domnului Isus Hristos tocmai ura și împotrivirea stârnită contra Lui. Ura care nu s-a stins nici azi, dar care nu L-a putut nici înfrânge, nici întuneca.
17 - Hristos va sta în lume și va vorbi lumii atâta vreme cât El Însuși va voi. Nici o putere din lume nu va putea acoperi glasul Lui până nu Și-l va retrage El Însuși.
18 - Caiafa va pieri,
Irod va muri mâncat de viermi,
Iuda se va spânzura,
Nero se va sinucide,
Iulian va fi înfrânt...
Toți vrăjmașii lui Hristos și ai Evangheliei Sale vor fi îngropați rând pe rând în înfrângere, în rușine și în uitare,
dar Hristos va vorbi mereu.
19 - Hristos va vorbi împotriva păcatului din lume și din Biserică
împotriva răutăților și fărădelegilor de orice fel, fie ale celor dinăuntru, fie ale celor dinafară.
Împotriva exploatării și a urii de orice fel,
împotriva oricărei crime, agresiuni și discriminări de rasă sau religie. Împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu și a oricărei prefăcătorii și asupriri.
Și nimeni nu-I va putea înăbuși glasul niciodată.
20 - O, câte nedreptăți și grozăvii s-au săvârșit spre a fi înăbușit glasul lui Isus,
câți vrăjmași dinafară și dinăuntru, s-au ridicat împotriva Lui!
Câte uneltiri și vânzări, câte trădări și rătăciri,
câte lepădări și asupriri împotriva Lui.
- Și totuși iată că El vorbește mereu.
Slavă veșnică Lui.
Amin.