Moise, în Lege, ne-a poruncit să ucidem cu pietre pe astfel de femei: Tu dar ce zici?
Nici o cruzime nu-i mai înspăimântătoare ca aceea de care sunt în stare oamenii care se cred neprihăniți,
oamenii care apără zidurile vreunei erezii, în Numele lui Dumnezeu.
Nu există barbarie și nelegiuire de care să se îngrozească și să n-o poată săvârși oamenii aceștia, care în loc de inimă au o bucată de fier sau de cremene.
Istoria inchiziției de sute de ani, dovedește deplin aceasta.
De la viclenia vulpii și până la profanările hienei,
de la șuierătura șarpelui și până la răcnetul leului,
de la înțepătura viperei și până la sfâșierea tigrului,
- toate mijloacele de schingiuire cu cuvântul și cu dinții,
cu mâinile și cu picioarele,
- au fost folosite din plin, de om contra omului.
Iar când aceasta n-a fost de-ajuns, mintea drăcească și blestemată, a chemat în ajutor focul și piatra, lemnul și fierul...
tot ce putea să ajute pe om ca să-și chinuiască mai nemilos pe de aproapele lui, în numele celei mai nobile religii a milei, răbdării și iubirii, sau a celor mai nobile principii umane.
Diavolul a făcut din omul bigot și eretic, prefăcut și tiran, bestia cea mai cumplită și mai fioroasă, pentru semenul său.
Firea cea rea este înnăscută în om, după cum rădăcina buruienii este înnăscută în pământ.
De la cea mai mare adâncime dacă ai lua un pământ, îndată ce ai să-l scoți la soare și la ploaie, ai să vezi încolțind și răsărind din el buruiana, fără să i-o fi semănat nimeni.
Firea buruienii este în el în pământul brut și vechi și așteaptă doar condițiile favorabile, ca să se poată arăta și crește.
Și oricât de mult o stârpești și o smulgi, ea se arată din nou. Căci este acolo în firea pământului vechi și păcătos.
Am un prieten bun care, împreună cu soția și cu cei doi copii ai lor - Iosif de 5 ani și Neluțu de 3 ani - sunt cu toții credincioși. Părinții și-au deprins copiii să se roage mereu și fiecare dintre copii face aceasta pe rând.
Odată Neluțu, în rugăciunea lui nevinovată la 3 ani, neștiind să facă deosebirea, a spus: Doamne Isuse, Te rugăm să ne faci... răi.
Dar Iosif care era îngenuncheat alături, lângă el, atingându-l cu cotul i-a zis: buni, măi Neluțule!... Buni zi să ne facă Domnul, nu răi: că răi suntem noi...
Copilul spunea un mare adevăr: răi suntem noi toți.
Dar unii se luptă cu răutatea din ei. Și prin credința și puterea lui Dumnezeu biruiesc.
Alții însă se lasă în voia răutății. Iar aceasta le umple viața cu tot felul de roade ale pierzării.
Unii își dau la iveală inima lor rea mai curând. Iar alții trec multă vreme drept buni, pentru că n-au fost puși încă în situația să-și arate toată răutatea din inimă... Nu li s-a ivit condiția favorabilă să-și scoată răul la lumină.
Toți oamenii au firea rea înnăscută în ei.
Ori de câte ori li se oferă prilejul, ei o arată aceasta mereu.
Omul tânjește mereu după prilejuri de păcat, iar aceasta arată tocmai ceea ce am spus mai sus, că păcatul din ei dorește să iese la iveală, cum rădăcina de buruiană caută lumina.
Vrăjmașii lui Hristos ucideau mereu și ar fi ucis mereu chiar dacă n-ar fi fost porunca lui Moise să ucidă,
fiindcă dorința ucigașă era în inima lor.
Oameni ca aceștia umblă ca și acum mereu să ucidă, deși porunca este tocmai să nu facă acest lucru.
Căci acela care poate să ucidă fluturi sau păsări când e mic, nu-i trebuie mult să ucidă și oameni, când e mare. Are în el pornirea necesară pentru aceasta, ca s-o poată face când i-ar veni prilejul.
Dumnezeu să nu-i îngăduie nici unui om prilejul să arate cât rău este în stare să facă.
Vrăjmașii lui Isus, nu se îngrozeau de mârșăvia crimei, dar aveau nevoie numai de un paravan, de un motiv, de o acoperire la adăpostul căruia să poată face nelegiuirea camuflați. Ei spuneau că Legea lui Moise le poruncește să ucidă, nu legea diavolului din inima lor.
Orice ucigaș are nevoie să treacă drept un erou sau un apărător când ucide, nu un ticălos.
Ucigașii, ca și hoții sau tiranii religiilor eretice, au nevoie de aceasta și mai mult. De aceea ei răstălmăcesc legea și strică adevărul.
Moise v-a poruncit să ucideți?
Ce bine că aveți o scuză!...
Dar ce rău, că ați avut nevoie să vă folosiți de ea. Ce rău ați înțeles. Ce rău când omul înțelege rău și aplică rău legea, care nu este făcută să ucidă ci să salveze.
O Doamne Isuse,
ai milă de noi, de toți oamenii căci toți suntem răi...
Dar nu toți vedem acest lucru
și nu toți dorim să nu fim așa.
Trezește în inimile noastre ale tuturora o adevărată pocăință și dă-ne tuturor un duh de adevărată întoarcere spre Tine,
pentru că Tu ești Mântuitorul tuturor oamenilor, dar mai ales al celor mai căzuți pe care vrei să-i faci credincioși (1 Tim. 4, 10).
Ai milă și fă-ne buni și iubitori pe toți după voia Ta, ca să ne mântuim prin bunătate și iubire și unii și alții.
Amin.