Nu-i spre fericire calea
Traian Dorz - Hristos - Modelul nostru
Nu-i spre fericire calea
presărată prea cu flori,
ca să poți culege una
sângeri greu de multe ori.
Nu-s pe drumul cunoștinței
pomi cu roadele prea jos,
ca s-ajungi la câte una
sui adesea prea spinos.
Nu-i pe-ogorul mântuirii
grâul răsărit prea des,
câtă muncă și sudoare
ca să vezi un snop cules!
Nu-s în slujba curăției
prea mulți lucrători cu har,
ca să poată-alege unul
câtă cernere și jar!
Spre-mpăcarea conștiinței
nu-i drum scurt și nici ușor
dar odat-ajuns acolo
ce-orizont odihnitor!
- Suflete, oricâte jertfe
ți s-ar cere ne-ndoios
înmiit mai mult e harul
răsplătirii lui Hristos!
+
Bogăția și blestemul, - luxul și desfrâul sunt
cununate împreună, pe pământ și sub pământ.
+
Nu-i minciună ca să poată avea viață prea-ndelung
Adevărul și Dreptatea, ca o moarte o ajung.