Numai o lună
Traian Dorz - Hristos - Învățătorul nostru
Numai o lună de nu cânt
îmi pare că s-a stins un soare
şi că de veacuri pe pământ
n-am mai ajuns la sărbătoare.
Numai o dată de nu sunt
cu fraţii mei un gând în toate
alerg, mă lupt şi mă frământ
să pot s-ajung la unitate.
Numai o zi de nu citesc
Cuvântul Sfânt al Cărţii Tale
se uscă gândul meu şi-mi cresc
noi temeri şi-ndoieli pe cale.
Numai un ceas de nu mă rog
îmi arde inima-nsetată
şi-mi pare sufletul zălog
la o-ntristare necurmată.
Numai o clipă de nu-Ţi pot
simţi Prezenţa lângă mine
nici cerul nici pământul tot
nu pot fiinţa să-mi aline.
Căci Drag Isus, iubirea mea
cu cât mai din belşug Te are
cu-atât Te cere şi Te vrea
mai din adânc, mai cu-nsetare.
Din orice lună, zi sau ceas
acele clipe mai senine
mi-au fost Isus şi mi-au rămas
doar câte le trăiesc cu Tine!