O, floare a frumoasei Lucrări
Traian Dorz - Scumpele noastre surori
O, floare a frumoasei Lucrări a lui Hristos,
crescută ca lumina curatului prinos,
privită ca podoaba lăcaşului slăvit,
ca faţa pârguită a grâului sfinţit,
ca roua dimineţii senine pe pământ
- fii binecuvântată de gândul cel mai sfânt.
Păzească-ţi mii de îngeri curatele comori,
ferească-te de ochii adânc ispititori,
îndepărteze-ţi gândul vrăjmaşului pândar,
păstreze-ţi ca lumina ofranda pe altar-
spre Pururea Fecioară a Cerului privind,
virtuţii nepătate, sfinţenia primind.
Dorim trăirii tale podoabele cereşti,
iubirii, neprihana candorii îngereşti,
să fii ca alabastrul cu-adânc plăcutul mir,
ca o podoabă scumpă din aur de Ofir.
ca faţa sfintei mese de in imaculat,
ca crinul dimineţii de sori încununat,
ca gândul rugăciunii a-toate sfinţitor,
ca faţa Aurorii,
ca ziua fără nor,
ca cele cinci fecioare primite la ospăţ,
ca apa cea sfinţită a Veşnicei Cetăţi.
În candela nestinsă a inimii, curat
să-ţi ardă untdelemnul credinţei necurmat,
întreaga ta fiinţă să aibă mai presus
de orişice iubirea, arzând pentru Iisus,
şi-n duhul rugăciunii fierbinte stăruind
să fii o blândă rază spre tot ce-i suferind.
Când umbrele ispitei vor trece-amăgitor,
eroic înfrânarea să-ţi rupă mreaja lor,
departe să te ţină de tot ce e oprit,
deplin păstrată Celui cu care te-ai unit.
Fiinţa ta întreagă să fie-un sfânt potir
purtând al curăţiei în veci plăcutul mir,
cu sufletul şi gândul mereu spre Cel Dorit
să fii pe veci a Celui cu care te-ai unit.