O ultimă chemare
Traian Dorz - Împreună lucrători cu Dumnezeu
Slăvit să fie Domnul Care ne-a ajutat să ajungem până aici! Frate cititor, soră cititoare, se apropie clipa să ne despărțim. Nu numai de cartea asta, ci și de lumea aceasta.
Dar, înainte de a ne despărți, vreau totuși să-mi mai apropii o dată inima mea de inima ta și să te rog să privești în ochii mei plini de lacrimi și să-mi mai asculți această ultimă întrebare și chemare: Care este starea ta și lucrarea ta, în lumina tuturor celor arătate ție de Cuvântul și de Duhul Sfânt, până aici, prin cartea aceasta?
Poate ești un vechi chemat al Domnului sau poate ești unul mai nou. Poate ești un suflet care ți-ai dat toate silințele să trăiești voia lui Dumnezeu cu conștiința răspunderii tale față de El, în toate vorbele și faptele tale. Poate încă nu.
Dacă aceste lucruri ți-au fost scumpe și trăite și până acum, citește-le și bucură-te amintindu-ți-le, pentru ca să capeți și mai multă putere și râvnă, văzând că și alți frați ai tăi gândesc asemenea ție. E încă o dovadă că Hristos lucrează la fel cu toți ai Lui.
Dar dacă încă nu le-ai trăit cu toată inima și cu tot cugetul tău, pune chiar în clipa aceasta, cu pocăință înlăcrimată, un nou legământ înlăcrimat - și să le trăiești începând chiar de acum. Și întocmai așa.
Aceasta va mai îndrepta, poate, ceva din ceea ce ai stricat până acum lucrând cu nebăgare de seamă. Și va face ca, mai departe, lucrarea ta să capete vrednicia pe care o pretinde Acela cu Care și pentru Care lucrezi.
Poate că ești un suflet amărât și descurajat din pricină că ai văzut și vezi pe atât de mulți care se intitulează pompos cu denumiri și pretenții de lucrători ai lui Dumnezeu - iar faptele și umblările lor fac numai ocară Numelui lui Hristos. Numai pagubă Lucrării Sale și numai dezgust și durere credincioșilor Săi.
Și te vei mira văzând că, în cartea aceasta nu, ai găsit nimic despre ei. Nimic despre viața lor desfrânată, lacomă, hrăpăreață, necurată și decăzută... Și vei zice: Bine, dar despre aceștia nimic? Nimic, ca și cum nu ar fi?
- Da, dragul meu, nimic! Pentru că vrem să ne ațintim toate privirile numai spre Hristos. Și numai spre pildele luminoase. Și numai spre realizările strălucite...
La cine privești, după acela te iei! Vrem să privim numai la Hristos, și nu la Satana. Numai la pildele sfinte, nu și la cele nefericite. Numai la realizările slăvite, nu și la ruini și la arsuri.
În primul rând, pentru că credem din tot sufletul că Hristos e mai puternic și că Gândul Lui va fi mai atrăgător decât al celui rău. Apoi pentru că știm că în sufletul fiecărui om, partea lui Dumnezeu este mai tare decât partea păcatului. De aceea dorim să însuflețim această parte a Domnului.
Știm că orice iubitor de bine ne va da dreptate. Spre exemplele rele să privim cu milă. Și să le ajutăm cu rugăciune. Dacă vor mai avea ceva bun, acei oameni se vor ridica. Dacă nu vor avea nimic, și așa se vor pierde în scrumul focului și în negura întunericului veșnic, împreună cu toată lucrarea pe care au făcut-o ei (Iuda 10, 16).
Frate sau soră, această ultimă chemare te caută și pe tine. Ascult-o și tu din toate cuvintele de până aici. Și vino și tu să îngenunchem și să ne rugăm împreună. Apoi să ne ridicăm hotărâți să devenim cu adevărat niște vrednici lucrători ai lui Hristos, spre a intra la sfârșitul lucrului nostru în bucuria lui Dumnezeu. Împreună cu toată lucrarea noastră, ieșită dincolo din focul încercării, pe veci strălucită și vrednică.
Slavă veșnică Ție, Marele nostru Ziditor și Tatăl!
Slavă veșnică Ție, Iisuse Doamne, temelia lucrării lui Dumnezeu!
Slavă veșnică Ție, Duhule Sfinte, Înțeleptul Îndrumător al tuturor lucrătorilor Evangheliei și al Bisericii Tale cele vii!
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, pentru marii și vrednicii lucrători pe care i-ai chemat și i-ai ales Tu, pentru continuarea zidirii Bisericii Tale până la sfârșit.
Slavă Ție, Care ai adus această Strălucită Lucrare până la noi. Și pe noi până la ea.
Slavă Ție, Care ne dăruiești tuturor și harul și mijloacele prin care ne putem face copii și lucrători ai Tăi... Mădulare și părtași la această strălucită și veșnică realizare a Ta.
Dumnezeule al Iubirii, al Puterii și al Înțelepciunii, dăruiește-ne fiecăruia dorința, tăria și priceperea de a fi o lucrare a Ta și niște lucrători ai Tăi adevărați.
Spre veșnica Ta slavă și spre veșnica noastră fericire, Marele nostru Dumnezeu și Mântuitor, Iisus Hristos.
Amin.
*
Nu va mai fi nimic vrednic de blestem acolo. Scaunul de domnie al lui Dumnezeu și al Mielului vor fi în ea.
Robii Lui Îi vor sluji. Ei vor vedea Fața Lui, și Numele Lui va fi pe frunțile lor.
Acolo nu va mai fi noapte. Și nu vor mai avea trebuință nici de lampă, nici de lumina soarelui, pentru că Domnul Dumnezeu îi va lumina. Și vor împărăți în vecii vecilor.
O, clipa revederii Lui...
O, clipa revederii Lui
cine-ar putea-o spune,
că grai pe lumea asta nu-i
cu limba s-o-mpreune!
Ce suflet ar putea-ncăpea
suprema bucurie
a clipei ce cuprinde-n ea
un dor de-o veșnicie?
Ce ochi, să poată neorbiți
privi a ei lumină,
ce vecii nemaimărginiți
i-ncercuie senină!
- O, clipa revederii Lui,
de-atâta timp dorită,
în ce cuvinte să-ți adui
trăirea ta-nsorită!
În ce cântări să te cuprind,
să-mi vii cât mai aproape,
căci câte nehotare-ntind
nu mi te pot încape!
O, clipă de etern întins,
revino-ncet spre mine
ca, însutitu-ți har aprins
să-l pot întreg reține.
*
Numai cu ajutorul Duhului Sfânt putem coborî foc în rugăciunile noastre și în adunările noastre. Pe Duhul Sfânt să-L rugăm să ne învețe a ne ruga. (Părintele Iosif Trifa)
*
Orice gând și orice vorbă, orice faptă și-orice pas,
viața ta să fie zilnic sfântul rugăciunii vas;
fiindcă nu-i de-ajuns din gură rugăciunea a o spune:
trebuie deplin să-ți fie viața ta o rugăciune.
*
Hristos e Soarele Iubirii și-nțelepciunea-ntreagă-I El,
El e-Adevărul și El Calea pentru-a-L pătrunde-n orice fel
Dorința după El, căutarea, e partea care tu s-o pui
de-i sinceră și mare, sigur ajungi la dobândirea Lui.