Pământ și Cer
Traian Dorz - Întâi să fim
1 - Dumnezeu a pus în noi chiar o mână de pământ, dar a pus un ocean de cer. După cum pământul față de ceruri este doar o fărâmă, - tot așa ceea ce trebuie să fie și pământesc în noi, să fie atât de puțin cât este pământul... Și ceea ce trebuie să fie ceresc în noi, trebuie să fie cât este cerul.
2 - Și fiecare din aceste părți din care suntem alcătuiți, ne cere mereu să le dăm partea lor fiecăruia.
Dar ce nedrepți suntem noi cei mai mulți: dăm pământului puțin, partea cea mare a cerului. Și dăm cerului nemărginit, partea cea mică a pământului.
Și poate nici pe aceea.
3 - Omul pământesc se plânge:
pământ avar, pământ avar
e-așa puțin din tine-n noi
și-așa curând, așa curând
ne ceri puținul înapoi
pământ avar...
4 - Omul ceresc suspină:
O cerule, o cer iubit
în ceasul sfânt când am să vin
deschide-te deplin-deplin
și fi senin, senin
și plin de mii de cânturi plin
o cerule, o cer iubit
când am să vin, când am să vin...
Iată ce deosebire ca de la pământ la cer este între omul pământesc și între omul ceresc.
5 - Omul pământesc nu iubește sânul pământului din care s-a născut, - și ar face totul ca să nu ajungă în el. Se plânge că pământul a pus așa de puțin în el și totuși și-l cere așa curând acest puțin înapoi...
Iar când trebuie să-l dea silit, o face cu atâta groază și durere.
6 - Omul ceresc iubește din tot sufletul său sânul cel curat și dulce al cerului - și tot timpul este cu toate gândurile sale acolo, dorind să ajungă în el cât mai curând.
Iar când simte că a venit ceasul fericitei întoarceri acolo de unde este ruptă ființa sa duhovnicească, - o face cu atâta dragoste și bucurie.
Iată ce deosebire ca de la cer la pământ este între un om ceresc și unul pământesc.
7 - Făcătorul nostru Divin a pus în noi atâta din cer, - atâta poezie, atâta cântare, atâta iubire, - încât noi ar trebui să dorim din ce în ce tot mai mult, ca cerul nostru să se unească cât mai curând și cât mai desăvârșit cu cerul lui Dumnezeu, pentru ca să trăim în el desăvârșit și etern.
8 - Oricât de puțin este din pământul acesta în noi, cu cât stă el mai mult în noi, cu atâta se îngreuiază mai tare și se răcește mai repede, - și îl cuprind neputințele și putrefacția.
Când o să treceți de 70 de ani o să vedeți ce greu și rece va deveni acest lut.
9 - Dar cine are în el cerul cald, cine are pe Hristos Cel Dulce, acela se sfințește, se înnobilează, se ușurează ca lumina, ca tinerețea, ca poezia și cântarea nemuritoare.
O, ce zbor prin străluciri cerești este o astfel de viață.
10 - Când avem timpul înainte, ni se pare că va fi atât de lung, că nu se sfârși niciodată.
Când îl avem în urmă, ni se pare atât de scurt cum nici n-ar fi fost niciodată.
Cine este înțeleptul care să știe privi înainte, când toți proștii știu privi numai înapoi!
11 - Rusaliile încheie perioada începută la Înviere și trecută prin Înălțare. Săptămâna Rusaliilor este cea mai însemnată vreme pentru recolta unui an. Grâul de la Paști este abia un firicel verde, dar la Rusalii el are deja un bob format în spic.
Ce însemnat lucru este ca la Venirea Domnului noi să fim găsiți deplin formați în El.
12 - Mai demult, fecioarele curate și harnice ale satelor noastre aveau un obicei biblic. De Rusalii, în așteptarea Pogorârii, culegeau cele mai frumoase spice din recolta viitoare și împletite în cununi împodobite cu cele mai nemuritoare flori, le așezau pe fruntea bisericii și a caselor pentru întâmpinarea Marii Sărbători.
Ele stăteau acolo în fața altarului și a soarelui, întreg anul, mărturisind despre încrederea în recoltă și despre mulțumirea către Dumnezeu care împlinește și asigură pâinea și viața în holdele de grâu, în spicele de aur...
13 - Timpul dintre Paști și Rusalii este deci cel mai însemnat pentru recolta anului. Dacă în acest timp Dumnezeu dă soare și ploaie, recolta este asigurată.
Ce însemnate sunt binecuvântările cerului și pentru recoltele noastre sufletești.
14 - În acest timp trebuiesc numărate cel mai bine zilele. Atunci se face îngrijirea recoltei, - plivitul, prășitul, stropitul, toate lucrările care pregătesc recolta curată, frumoasă, îmbelșugată.
Ce adânc îndemn este acesta și pentru recolta sufletească.
15 - După ce ne-am născut prin Duhul la viața cea nouă, trebuie să se facă mereu în viața noastră sufletească marea lucrare de îngrijire a semănăturii sfinte. Să plivim mereu tot ce apare străin, să prășim tot ce este sănătos... Să stropim mereu cu lacrimi și rugăciune totul, ca să crească mereu mai curat și să se maturizeze împlinindu-se mai frumos.
16 - După cum pentru recoltă fiecare zi și fiecare ceas de primăvară trebuie folosit pentru îngrijirea ei, tot așa pentru recolta noastră în Hristos, trebuie făcut totul la timp și frumos.
În timpul acesta gospodarul harnic este la lucru zi și noapte - și tot așa trebuie să fie la lucru dragostea și conștiința noastră în holdele sufletului nostru care se pârguiesc.
17 - Ce ușor se pot vedea în lumina soarelui, atunci toate holdele. Și cât de bine se poate vedea unde s-a lucrat cu grijă și s-a muncit cu vrednicie.
Și tot așa se vede în lumina lui Hristos țarina sufletului nostru, cum arată ea în ochii lui Dumnezeu care ne cercetează.
18 - Dumnezeu ne-a dat pământul unde am pus sămânța... Cerul ni le dă pe toate celelalte.
Domnul ne-a dat trupul în care purtăm sămânța cerească în care sunt puse acele însușiri divine care sunt darurile Duhului Sfânt - și printre care cele mai frumoase sunt: dragostea, poezia, rugăciunea și cântarea.
19 - Să ne străduim să creștem în noi tot mai frumoase și mai împlinite recoltele acestor divine valori.
Ce frumos este să vezi în timpul împlinirii holdelor unduirea lor minunată în dulcile adieri ale vântului, muzica cerească a îmbrățișării spicelor, melodia imnurilor câmpului alinat de soare și îmbrățișat de îngeri...
Dacă nu v-ați desfătat sufletul în aceste minunății, - atunci într-adevăr nu înțelegeți ce este contopirea sufletului cu Dumnezeu, și a pământului cu cerul.
20 - Trei daruri divine a dat Hristos Mirele și Domnul nostru Lucrării acesteia peste care a pus ca o garanție biruitoare Numele Său Biruitor, și anume: tinerețea, poezia și cântarea. Adunările noastre sunt formate aproape în totalitatea lor numai de suflete tinere și de fețe tinere.
Petrecerile noastre sunt formate aproape în întregimea lor numai de poezie și de cântare.
Aceasta este și binecuvântarea prezentului, dar și garanția viitorului.
Recolta este frumoasă, împlinirea se desăvârșește, culesul va fi strălucit. Îngerii Domnului stau gata și grânarele cerești ne așteaptă.
Binecuvântarea Domnului este peste noi toți.
Amin.