Pe drumul Crucii
Traian Dorz - Cântări Uitate
Şi eram copil Isuse,
glasul când Ţi-am înţeles,
drumul Crucii, drumul Crucii,
suferinţa, de-am ales.
La-nceput când era pace,
calea plină de popor,
drumul Crucii, drumul Crucii,
era dulce şi uşor.
Dar când a venit furtuna
şi prigoana mai târziu,
drumul Crucii, drumul Crucii,
rămăsese mai pustiu.
Şi din ce mergeam şi crucea
tot mai grea mi se făcea,
drumul Crucii, drumul Crucii,
tot mai greu şi gol era...
Crucea era grea - şi spinii
se-nmulţiseră amar,
drumul Crucii, drumul Crucii,
ajunsese la Calvar.
Am căzut, - o Mână dulce
ridicatu-m-a în sus,
drumul Crucii, drumul Crucii,
mă unise cu Isus.
El ne-a arătat Golgota,
ne-a spus chinurile ei,
drumul Crucii, drumul Crucii,
e-al sfinţeniei temei.
Crucea-i grea, dar ce înseamnă,
mulţi nici astăzi nu-nţeleg,
drumul Crucii, drumul Crucii,
e frumos, - dar nu-i întreg.
O, Isus Mântuitorul
suferind, ne-a arătat
drumul Crucii, drumul Crucii,
trebuie întreg urcat...
El ne duce şi-azi de mână
El ne sprijină urcând
drumul Crucii, drumul Crucii,
ni-l sfârşim şi noi curând...