Atunci, un Împărat tot ești! I-a zis Pilat. Da, a răspuns Isus. Eu sunt Împărat. Eu pentru aceasta M-am născut și am venit în lume, ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă glasul Meu.
Ce prilej unic a avut Pilat în ceasul acela.
Ce mare zi a fost aceea în care Hristos stătea în fața lui.
Ce har i-a fost îmbiat de Dumnezeu!
Pilat era un om învățat, un funcționar pregătit, un slujbaș înalt care desigur avea multă școală. Și din experiențele lui de până atunci trebuie să fi învățat și a cunoaște oamenii.
Dar deși nu se poate să nu-l fi izbit înfățișarea demnă a Domnului, felul Lui cu totul neobișnuit, ființa Lui plină de ceva nepământesc, răspunsurile Sale pline de înțelepciune
și toată Prezența Lui plină de putere, de cutremur și de ceva sfânt,
- totuși Pilat n-a văzut nimic.
Auzise despre Isus atâtea lucruri minunate,
vedea împotriva Lui atâta ură din partea arhiereilor,
simțea în El atâta nevinovăție,
auzea de la El atâta înțelepciune
- și totuși Pilat n-a presimțit nimic.
În fața judecății sale era adus Unicul Împărat Veșnic, iar Pilat n-a văzut decât un Învinuit neobișnuit,
împotriva lui Isus se aduceau învinuiri neobișnuite,
pârâșii Lui erau oameni neobișnuiți,
împrejurările, felul și timpul în care se făcea judecata aceasta erau cu totul neobișnuite,
- și totuși Pilat, n-a înțeles nimic.
O, cât de mulți oameni au în viața lor un prilej asemănător cu acel pe care îl are în clipa aceasta Pilat.
Împăratul Hristos stă în fața lor.
Cuvintele Lui minunate răsună în auzul lor.
Prezența Lui Dumnezeiască e simțită puternic prin fiorul și atmosfera locului acestuia și al clipei acesteia cu totul neobișnuite.
Un îndemn puternic vine clar, din adâncul conștiinței lor împingându-i spre marea hotărâre mântuitoare,
- și totuși ei rămân nemișcați,
mintea lor nu se luminează de marea înțelegere a clipei,
inima lor nu se prăbușește în marea hotărâre a renașterii,
ființa lor nu se sfințește de marea revelație a lui Hristos.
- Și astfel prilejul unic a trecut,
harul unic este pierdut,
sufletul lor unic își alege prăbușirea în întunericul veșnic.
Oare nu se petrece ceva asemănător și acum, aici, cu tine?
Acela care stă să judece pe un om, oricine ar fi omul acela pe care îl judecă el, - trebuie să aibă o singură grijă: grija pentru adevăr.
Toate simțurile celui care judecă trebuie să-l ajute lucrând, numai pentru adevăr.
Tot ce vede, tot ce aude, tot ce simte și ce presimte - trebuie să-l ducă numai la adevăr.
Pentru adevăr trebuie să nu precupețească nimic.
Față de adevăr să nu renunțe la nimic.
Din calea adevărului să nu-l abată nimic.
Mai de preț ca adevărul să nu-i fie nimic.
Și până nu știe sigur că a aflat adevărul să nu hotărască nimic.
- Dar când mintea lui îl înștiințează că l-a găsit,
când auzul lui îl înștiințează că acesta este,
când ochii și inima îi spun: Iată-l aici,
când în toată ființa lui se face lumina și bucuria descoperirii Adevărului,
- aceasta să-i fie ca întâlnirea cu Dumnezeu. Nici toată avuția lumii, nici toată slava pământului, nici tot aurul lumesc - să nu-l mai clintească de lângă adevăr.
Nici familia, nici libertatea, nici viața - să nu-i fie mai scumpe.
Pentru adevăr trebuie să fie în stare să jertfească totul.
Pentru că nici o împărăție nu este atât de veșnică și de strălucită ca aceea pe care o dă Adevărul.
Nu un adevăr oarecare, ci Însuși Adevărul.
Nu există un alt adevăr etern decât El și Cuvântul Său.
Nu există un alt adevăr mântuitor decât El Isus și Jertfa Sa.
Nu există un alt adevăr fericit decât El și slava Sa.
Cine nu-L primește pe Hristos acum, cât timp stă în fața Lui,
- și nu se lipește de El acum când poate,
acela este un înșelat și un înșelător. Un pierdut și un pierzător. Un nefericit și un nefericitor al altora.
Hristos este Împăratul. Singurul Împărat. El Însuși a spus: Da, Eu sunt Împăratul.
Tot așa de clar a spus Isus: Eu sunt Împăratul, - cum a spus: Eu sunt Adevărul, Eu sunt Lumina, Eu sunt Pâinea. Eu sunt Apa. Eu sunt Viața...
El fiind toate acestea. El este Stăpânitorul tuturor acestora. Împărțitorul și Dăruitorul Suveran și Milostiv, Puternic și Iubitor al tuturora.
Ferice de toți ai căror ochi au prilejul să-L vadă acum. A căror minte are lumina de a-L cunoaște acum. Și a căror inimă înțelege și folosește prilejul slăvit de a primi pe Hristos acum.
O, ce nebănuită strălucire îi așteaptă pe aceștia!
O, dacă ai fi și tu între ei.
Mărire îndelung răbdării Tale Doamne Isuse, mărire Ție.
Tu ești Adevărul nostru. Singurul Adevăr Etern în fața căruia ne plecăm.
Tu ești Împăratul nostru. Singurul Împărat căruia ne supunem
cu tot sufletul nostru,
pe toată viața noastră,
cu tot avutul nostru.
Tu ești Dumnezeul nostru. Singurul Dumnezeu Etern căruia ne închinăm cu toată dragostea și cu tot sacrificiul vieții noastre.
Slavă veșnică numai Ție Isus Hristos, Împăratul nostru Iubit.
Amin.