După ce a rostit aceste vorbe, Isus a^* plecat cu ucenicii Săi dincolo de pârâul Chedron^**, unde era o grădină, în care au intrat El şi ucenicii Lui.

Iuda, vânzătorul, ştia şi el locul acela, pentru că^* Isus de multe ori Se adunase acolo cu ucenicii Lui.

Iuda deci^* a luat ceata ostaşilor şi pe aprozii trimişi de preoţii cei mai de seamă şi de farisei şi a venit acolo cu felinare, cu făclii şi cu arme.

Isus, care ştia tot ce avea să I se întâmple, a mers spre ei şi le-a zis: „Pe cine căutaţi?”

Ei I-au răspuns: „Pe Isus din Nazaret!” Isus le-a zis: „Eu sunt!” Iuda, vânzătorul, era şi el cu ei.

Când le-a zis Isus: „Eu sunt”, ei s-au dat înapoi şi au căzut la pământ.

El i-a întrebat din nou: „Pe cine căutaţi?” „Pe Isus din Nazaret”, I-au zis ei.

Isus a răspuns: „V-am spus că Eu sunt. Deci, dacă Mă căutaţi pe Mine, lăsaţi pe aceştia să se ducă.”

A zis lucrul acesta ca să se împlinească vorba pe care o spusese: „N-am pierdut pe^* niciunul din aceia pe care Mi i-ai dat.”

Simon Petru^*, care avea o sabie, a scos-o, a lovit pe robul marelui preot şi i-a tăiat urechea dreaptă. Robul acela se numea Malhu.

Isus a zis lui Petru: „Bagă-ţi sabia în teacă. Nu voi bea paharul^* pe care Mi l-a dat Tatăl să-l beau?”

Ceata ostaşilor, căpitanul lor şi aprozii iudeilor au prins deci pe Isus şi L-au legat.

L-au^* dus întâi la Ana^**, căci el era socrul lui Caiafa, care era mare preot în anul acela.

Şi^* Caiafa era cel ce dăduse iudeilor sfatul acesta: „Este de folos să moară un singur om pentru norod.”

Simon Petru^* mergea după Isus; tot aşa a făcut şi un alt ucenic. Ucenicul acesta era cunoscut de marele preot şi a intrat cu Isus în curtea marelui preot.

Petru^* însă a rămas afară la uşă. Celălalt ucenic, care era cunoscut marelui preot, a ieşit afară, a vorbit cu portăriţa şi a băgat pe Petru înăuntru.

Atunci, slujnica, portăriţa, a zis lui Petru: „Nu cumva şi tu eşti unul din ucenicii omului acestuia?” „Nu sunt”, a răspuns el.

Robii şi aprozii care erau acolo făcuseră un foc de cărbuni, căci era frig, şi se încălzeau. Petru stătea şi el cu ei şi se încălzea.

Marele preot a întrebat pe Isus despre ucenicii Lui şi despre învăţătura Lui.

Isus i-a răspuns: „Eu^* am vorbit lumii pe faţă; totdeauna am învăţat pe norod în sinagogă şi în Templu, unde se adună toţi iudeii, şi n-am spus nimic în ascuns.

Pentru ce Mă întrebi pe Mine? Întreabă pe cei ce M-au auzit despre ce le-am vorbit; iată, aceia ştiu ce am spus.”

La auzul acestor cuvinte, unul din aprozii care stăteau acolo a^* dat o palmă lui Isus şi a zis: „Aşa răspunzi marelui preot?”

Isus i-a răspuns: „Dacă am vorbit rău, arată ce am spus rău, dar, dacă am vorbit bine, de ce mă baţi?”

Ana^* L-a trimis legat la marele preot Caiafa.

Simon Petru stătea acolo şi se încălzea. Ei^* i-au zis: „Nu cumva eşti şi tu unul din ucenicii Lui?” El s-a lepădat şi a zis: „Nu sunt.”

Unul din robii marelui preot, rudă cu acela căruia îi tăiase Petru urechea, a zis: „Nu te-am văzut eu cu El în grădină?”

Petru iar s-a lepădat. Şi îndată^* a cântat cocoşul.

Au adus^* pe Isus de la Caiafa în odaia de judecată. Era dimineaţă. Ei n-au intrat în odaia de judecată, ca să nu se spurce şi să poată mânca Paştele.

Pilat deci a ieşit afară la ei şi le-a zis: „Ce pâră aduceţi împotriva omului acestuia?”

Drept răspuns, ei i-au zis: „Dacă n-ar fi fost un făcător de rele, nu L-am fi dat noi în mâinile tale.”

Atunci, Pilat le-a zis: „Luaţi-L voi şi judecaţi-L după Legea voastră.” „Nouă nu ne este îngăduit de Lege să omorâm pe nimeni”, i-au zis iudeii.

Aceasta s-a întâmplat ca^* să se împlinească vorba prin care arătase Isus cu ce moarte avea să moară.

Pilat^* a intrat iarăşi în odaia de judecată, a chemat pe Isus şi I-a zis: „Eşti Tu Împăratul iudeilor?”

Isus i-a răspuns: „De la tine însuţi zici lucrul acesta sau ţi l-au spus alţii despre Mine?”

Pilat a răspuns: „Eu sunt iudeu? Neamul Tău şi preoţii cei mai de seamă Te-au dat în mâna mea. Ce ai făcut?”

„Împărăţia^* Mea nu este din lumea aceasta”, a răspuns^** Isus. „Dacă ar fi Împărăţia Mea din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca să nu fiu dat în mâinile iudeilor, dar, acum, Împărăţia Mea nu este^† de aici.”

„Atunci, un Împărat tot eşti!” I-a zis Pilat. „Da”, a răspuns Isus. „Eu sunt Împărat. Eu pentru aceasta M-am născut şi am venit în lume, ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă glasul Meu.”

Pilat I-a zis: „Ce este adevărul?”După ce a spus aceste vorbe, a ieşit iarăşi afară la iudei şi le-a zis: „Eu^* nu găsesc nicio vină în El.

Dar^*, fiindcă voi aveţi obicei să vă slobozesc pe cineva de Paşte, vreţi să vă slobozesc pe Împăratul iudeilor?”

Atunci^*, toţi au strigat din nou: „Nu pe El, ci pe Baraba!” Şi Baraba^** era un tâlhar.