Ploaia și Cuvântul
Traian Dorz - Și acum să facem
1 - Ploaia și zăpada sunt un dar al cerului, care întreține viața pământului. Fără acest dar al cerului, pământul ar fi un imens pustiu mort. Pământul era pustiu și gol - spune Cuvântul Sfânt (Geneza 1, 2).
Cel dintâi dar a fost Cuvântul. El a fost ploaia care a făcut să învie ce era mort, să se umple ce era gol și să se populeze ce era pustiu.
2 - De atunci Cuvântul lui Dumnezeu este asemănat cu ploaia care căzând pe pământ, nu se întoarce decât după ce îl face să rodească (Isaia 55, 10-11).
3 - Orice ploaie și zăpadă aduce rod. Nu cade nicăieri ploaia ori zăpada și să nu aducă în urma ei nici un rod. Totdeauna după o ploaie binecuvântată se vede crescând cu bucurie orice plantă și pom verde, pregătindu-se de rod.
Tot așa este oriunde se seamănă Cuvântul lui Dumnezeu.
4 - Să nu spunem niciodată cu îndoială și necredință: aici totul este în zadar, aici nu va rodi nimic. Fiindcă Dumnezeu poate face din pietre fii ai lui Avraam (Matei 3, 9).
Dar și Satana și păcatul fac pietre din mulții fii ai lui.
5 - Ne-am înșelat totdeauna când am zis: Am semănat aici ani de zile Cuvântul lui Dumnezeu, - dar nu se vede nici un rod. Mi-am scos sufletul să-l ajut măcar pe cineva să se ridice și să pornească măcar și încet pe calea Domnului, - dar nu se vede nici o speranță la nimeni.
Și sămânța zace uneori mult timp sub brazdă și se pare că s-a pierdut. Dar nu - numai ce o vezi dintr-o dată ieșind.
Așteaptă cu încredere și vei vedea și Cuvântul așa.
6 - Să nu ne îndoim de puterea de vorbire a Cuvântului lui Dumnezeu. Cât de târziu și cât de departe, orice cuvânt va aduce rod.
7 - Noi putem să ne îndoim uneori de semănător, - dar niciodată să nu ne îndoim de sămânță.
8 - Nu totdeauna ai timp senin și potrivit pentru semănat; uneori bat vânturi potrivnice care te împiedică să arunci sămânța unde vrei tu și te împing să o arunci unde pare că n-are nici un rost.
Și vântul acesta vine tot de la Dumnezeu care știe unde este nevoie să cadă sămânța, mai bine decât cel ce o aruncă.
9 - Sămânța nu poate încolți și crește nicăieri fără ploaie.
Dacă vezi că uneori sameni mereu și nu răsare nimic, cheamă ploaia. Cheamă lacrimile rugăciunii tale peste sămânța aruncată și peste pământul uscat... Și vei vedea!
10 - Când sameni pe lângă drum, mai vezi și de păsări. Apără sămânța de primejdia răpitoarelor, care se țin pe aproape de ogorul unde lucrezi. Ostenești în zadar dacă nu te uiți înapoi ori în laturi să sperii ciorile și corbii care pândesc ogorul tău și fură sămânța ta.
11 - Unde este loc înțelenit demult, apasă pe plugul sfânt să scoată rădăcinile rele din adânc. Păcatele ascunse, obiceiurile vechi, datinile păcătoase cer muncă grea până sunt smulse.
Nu le lăsa, nu le cruța, nu le nesocoti, căci lăstarii lor vor îneca sămânța ta.
12 - În vremi dogoritoare mai treci pe unde ai semănat și udă sămânța căzută între pietre. Mișcă bolovanii care vezi că o împiedică și o uscă.
Îngrijește sufletele care trebuie să trăiască între oameni răi, în condiții grele, în locuri de uscăciune sufletească.
13 - Și după ce ai semănat grâul curat al lui Dumnezeu, nu te culca la umbra mulțumirii ușoare - ci fii treaz. Să știi că și semănătorul de neghină pândește undeva pe aproape și îndată ce vede că tu ai închis ochii - el iese din tufiș și seamănă...
14 - După ce s-a semănat neghina și o văd crescând, să nu învinuiesc nici ogorul nici sămânța nici pe Stăpânul meu. Ci vinovat este numai somnul meu, nevegherea și nepăsarea mea...
15 - E mai ușor să împiedici pe semănătorul de neghină și să-l alungi când se apropie de ogorul tău, decât să mai smulgi neghina, când o vezi că a crescut.
16 - E mai ușor să-ți păzești copiii din casă și frații din adunare mai dinainte, de cărțile rele, de prietenii răi, de influențele străine, - decât să le mai scoți din cap și din inimă lucrurile rele de care n-ai știut să-i ferești la timp.
17 - Orice sămânță bună are nevoie mai înainte de selecție și tratament.
Să cernem bine înainte tot ce pregătim pentru semănat. Lumina Duhului Sfânt ne arată orice corp străin care ar dăuna seminței și ogorului. Să nu lăsăm nimic străin de Cuvântul curat să se amestece în sacul nostru din care semănăm.
18 - Tratarea seminței se face totdeauna cu niște substanțe care asigură încolțirea și înlătură boabele ei.
Lacrimile rugăciunii noastre, curăția cugetului nostru și puterea sfințitoare a Duhului Sfânt, trebuie să facă acest tratament de fiecare dată asupra seminței pe care o seamănă.
19 - Asupra ogorului pe care l-am semănat va trebui tot timpul să avem privirea veghetoare - până la seceriș.
Sunt multe primejdii și mulți vrăjmași ai Cuvântului Sfânt, de-a lungul întregului drum de la semănat și până la seceriș.
Să ne odihnim numai după ce rodul ostenelilor noastre, va fi ajuns întreg în hambarul Stăpânului Ceresc.
20 - Dumnezeul și Stăpânul nostru, Te rugăm ridică semănători harnici și pricepuți pentru munca ogoarelor noastre. Și dă-le numai sămânța curată a grâului Tău Sfânt... Apoi fă să cadă peste toate ploaia Duhului Sfânt de la Tine - și ploaia lacrimilor sfinte de la noi!
Și nici una să nu se întoarcă fără rod...
Amin.