Pregătirea pentru chemare

Astfel tânăra noastră soră creşte şi anii trec...

Se apropie vremea pe care a rânduit-o Dumnezeu spre împlinirea marelui rost pentru care a fost creată femeia.

Gândul acesta se iveşte tainic şi plin de teamă uneori, în tânăra ei inimă. Dar ea încearcă să-l alunge aşezându-şi inima la picioarele Domnului Iisus.

Acolo în faţa Domnului, iubirea ei poate să se reverse curată şi fierbinte nu numai fără nici o teamă, ci tocmai din pricina unei temeri nelămurite, care vine spre ea ca o ameninţare.

Din pricina aceasta uneori simte un puternic îndemn să plângă. În plânsul acesta simte o dulce bucurie şi uşurare.

Ce har are ea atunci de la Domnul, când are alături pe mama ei dulce. Care şi ea a trecut cândva prin aceste stări.

Iar acum stă ea cu dragoste înţeleaptă şi veghetoare, sfătuind-o, s-o păzească pas cu pas de primejdii pe care sufletul surioarei tinere şi neîncercate încă nu le vede: dar mama le ştie şi se teme, veghind îndeaproape asupra fetei ei.

La anii aceştia minunaţi, viaţa tinerei noastre surioare este încă numai flori, numai trandafiri frumoşi şi plini de prospeţime...

Uneori poate că ea se mai gândeşte şi la cruce... Dar crucea ei nu se vede de sub trandafiri.

O frumoasă cunună de virtuţi începe să apară în jurul frunţii sufletului ei, printre aceste virtuţi, curăţia străluceşte mai frumos.

Pe toată făptura ei se vede acum acel frumos chip ceresc al nevinovăţiei, pe care partea femeiască a omenirii, pe când era strânsă toată numai într-o singură fiinţă, trebuie să-l fi avut atât de frumos înainte de cădere...

Dintre toate însuşirile frumoase ale unei tinere, cea mai frumoasă este neprihănirea inimii dăruită în întregime numai lui Hristos.

Dumnezeu să te binecuvânteze scumpa noastră surioară. Şi harul Lui să te facă să nu pierzi niciodată frumuseţea nevinovăţiei faţă de Hristos.

Căci toate darurile pe care le ai acum, le poţi pierde. Dar dacă n-o vei pierde pe aceasta, ea te va face totdeauna fericită.

Tinereţea o vei pierde...

şi frumuseţea trupului o vei pierde odată,

vei pierde şi sănătatea

poate şi averea

şi poate încă multe-multe,

căci viaţa ta poate fi aspră şi furtunoasă.

Dar când curăţia dragostei faţă de Hristos ţi-o vei păstra neatinsă, şi ca soţie, şi ca mamă, şi ca bunică - ori ca singuratică şi tristă văduvă, poate -

Lumina ei îţi va păstra mereu proaspăt, chipul sufletului de azi.

Cu acest chip sfânt să treci pragul veşniciei, în bucuria unirii cu Mântuitorul tău, Comoara cea mai scumpă a dragostei inimii tale.

Căci toată fericirea vieţii tale de aici şi din veşnicie, şi nu numai a ta, ci şi a celor ce încă ţi-i va mai da Dumnezeu, se întemeiază numai pe această stâncă puternică.

Mamă scumpă, veghează acum cu toată grija asupra iubitei fiinţe nevinovate, care este fata ta.

Iubirea şi experienţa ta să îndrume sufletul ei, ferit de şoaptele şi primejdiile şarpelui care începe să-i dea târcoale.

Fata ta trebuie să afle totul mai întâi de la tine.

Căci dintre toate iubirile din lume, numai iubirea ta nu o înşală. Numai iubirea ta îi caută cu adevărat binele, şi numai iubirea ta caută să o scape de nenorocirea amăgirilor şi de grozăvia păcatului.

Alipeşte-ţi acum, scumpă surioară, şi mai strâns, inima ta de inima lui Hristos şi de inima mamei tale, cu o încredere deplină. Numai aceste două inimi îţi vreau cu adevărat binele tău.

Alipeşte-ţi la sânul Bunului Iisus şi la sânul mamei tale scumpe, inima ta care se zbate...

Şi varsă-ţi acolo lacrimile ochilor tăi, uşurându-te.

Tu presimţi viitorul necunoscut.

Uneori îl doreşti puternic, iar alteori te cuprinde o nebănuită frică de necunoscutul spre care mergi.

Bine faci că te temi, scump suflet curat.

Viitorul poate să-ţi aducă prea curând arşiţe, furtuni şi grindine care să-ţi nimicească mulţi din frumoşii trandafiri care acopăr acum crucea ta.

Teama să te facă a te pregăti cât mai bine de pe acum pentru atunci.

Câştigă-ţi înţelepciunea cumpătării, tăria credinţei, puterea răbdării, iubirea muncii, gândul jertfei.

Fereşte-te de orice apropiere omenească.

Tot ce ai mai ascuns, mărturiseşte-i, fără a-i tăinui nimic, mamei tale şi Domnului tău Iisus. Căci şi aşa, ceea ce se iveşte în inima ta, nu poţi ţine nemărturisit.

Hristos Mântuitorul tău, mama ta şi îngerul tău, te vor feri să nu ajungi la apropieri care te-ar putea face să plângi veşnic amarele şi zadarnicele lacrimi ale inimii înşelate.

Fugi de orice ochi care se vor opri asupra ta şi nu te uita în ei.

Fugi de orice şoaptă şi cuvânt lăudător.

De orice glas cu înmlădieri furişe.

De orice gest cu înţelesuri ascunse.

Toate acestea să te frigă ca un jar otrăvit. Şi să-ţi umple sufletul de scârbă şi de groază. Ca atingerea şarpelui scârbos.

Nevinovăţia îţi va fi cea mai frumoasă podoabă.

Şi cea mai puternică armă de apărare.

Cât ţi-o vei păstra neatinsă în toată fiinţa ta, vei fi nebiruit de tare.

Şi neasemuit de frumoasă.

Priveşte chipul Preasfintei Fecioare şi adânceşte-te în pilda sfinţeniei ei.

Învaţă de la ea, ca să deprinzi şi mai adânc frumoasele virtuţi de care vei avea cea mai mare trebuinţă în purtarea crucii tale, atât de grele uneori dar şi atât de frumoase totdeauna.

Priveşte ce minunat strălucesc peste fiinţa Sfintei Fecioare, sfintele podoabe ale virtuţii cereşti!

Smerenia Sfintei Fecioare să te facă mai întâi să vezi că aceasta este podoaba cea mai curată şi cea mai frumoasă.

Toate razele răsplătirilor Dumnezeieşti strălucesc peste smerenie.

Îmbracă-te cu ea şi pe dinăuntru şi pe dinafară. Şi în îmbrăcămintea sufletului şi în cea a trupului tău.

Deprinde-ţi vorbirea smereniei, privirea ei, gustul ei, dragostea ei.

Nimic nu se poate asemăna cu smerenia pentru tine, căci ea este temelia tuturor celorlalte virtuţi.

De ea vei avea nevoie cel mai mult în viaţă, căci smerenia este şi o mare putere.

Numai cu ea vei putea birui demonul mândriei, al modei, al părerilor lumii, al lăcomiei, al pizmei, ambiţiei şi pe marele tău vrăjmaş lăuntric: firea ta pământească.

Deprinde-te cu ascultarea care îţi va umple inima şi casa totdeauna de pace, de odihnă şi de mulţumire.

Ascultarea ta te face să afli că puterea ta stă în slăbiciunea ta.

Că stăpânirea ta stă în ascultarea ta.

Că cu cât voia ta şi părerea ta vor fi mai ascultate, cu atât vei fi mai gata să asculţi tu de voia şi părerea alor tăi.

Cine vrea să fie ascultat, trebuie să înveţe mai întâi el să asculte.

Ca fiică trebuie să asculţi de mamă...

Ca soţie trebuie să asculţi de soţ.

Ca soră, să asculţi de fraţi.

Ca mamă, să asculţi de copii...

Ca şi credincioasă, să asculţi totdeauna de Hristos.

În felul acesta te vei face totdeauna iubită şi ascultată.

Iar smerenia şi ascultarea să nu-ţi fie niciodată grele.

Urmează-L pe Hristos, Domnul tău, şi priveşte la Sfânta Fecioară smerenia şi ascultarea ei.

Ascultarea Fiului de Tatăl a fost ascultarea izvorâtă din iubire.

Smerenia Fecioarei faţă de Domnul ei, a fost o smerenie izvorâtă din iubire.

Iubirea te face să te smereşti şi să asculţi.

Căci atunci nu numai că acestea nu-ţi vor părea grele niciodată, ci mai mult, în ele vei găsi fericirea ta şi a căminului tău.

Astfel înarmată, vei putea să mergi spre crucea pe care ţi-a rânduit-o Dumnezeu.

Scumpul şi Dulcele meu Mântuitor Iisus Hristos,

iată stau în faţa Ta cu sufletul plin de dorinţa de a mă alipi de Tine cu toată iubirea inimii mele.

Până acum Tu ai fost singura mea iubire, dar acum o nouă şi tainică simţire se ridică în inima mea.

Te rog Doamne Isuse, ţine-mă neîncetat şi tot mai strâns lângă Crucea şi Jertfa Ta Sfântă şi Dulce.

Fie Crucea şi Jertfa Ta puterea stăpânitoare peste inima mea şi peste noul simţământ din ea.

Lumina Crucii şi Jertfei Tale, Iisuse Doamne, să-mi călăuzească toate gândurile şi închipuirile minţii mele.

Toate pornirile şi tot fiorul inimii mele Te rog să mi-l ţii în sfinţenie şi curăţie.

Depărtează de la mine tot ce m-ar putea ameninţa.

Preasfântă Fecioară Maria, Maica Domnului meu Iisus, roagă-te pentru mine. Amin.

Adevărata fericire pentru femeie este: Supunerea

Fetiţa - să fie supusă părinţilor.

Soţia - să fie supusă bărbatului.

Mama - să fie supusă copiilor.

Sora - să fie supusă Bisericii şi Evangheliei.

Creştina - să fie supusă lui Hristos.