Pregătirea pentru chemare
Traian Dorz - Scumpele noastre surori
Astfel tânăra noastră soră crește și anii trec...
Se apropie vremea pe care a rânduit-o Dumnezeu spre împlinirea marelui rost pentru care a fost creată femeia.
Gândul acesta se ivește tainic și plin de teamă uneori, în tânăra ei inimă. Dar ea încearcă să-l alunge așezându-și inima la picioarele Domnului Iisus.
Acolo în fața Domnului, iubirea ei poate să se reverse curată și fierbinte nu numai fără nici o teamă, ci tocmai din pricina unei temeri nelămurite, care vine spre ea ca o amenințare.
Din pricina aceasta uneori simte un puternic îndemn să plângă. În plânsul acesta simte o dulce bucurie și ușurare.
Ce har are ea atunci de la Domnul, când are alături pe mama ei dulce. Care și ea a trecut cândva prin aceste stări.
Iar acum stă ea cu dragoste înțeleaptă și veghetoare, sfătuind-o, s-o păzească pas cu pas de primejdii pe care sufletul surioarei tinere și neîncercate încă nu le vede: dar mama le știe și se teme, veghind îndeaproape asupra fetei ei.
La anii aceștia minunați, viața tinerei noastre surioare este încă numai flori, numai trandafiri frumoși și plini de prospețime...
Uneori poate că ea se mai gândește și la cruce... Dar crucea ei nu se vede de sub trandafiri.
O frumoasă cunună de virtuți începe să apară în jurul frunții sufletului ei, printre aceste virtuți, curăția strălucește mai frumos.
Pe toată făptura ei se vede acum acel frumos chip ceresc al nevinovăției, pe care partea femeiască a omenirii, pe când era strânsă toată numai într-o singură ființă, trebuie să-l fi avut atât de frumos înainte de cădere...
Dintre toate însușirile frumoase ale unei tinere, cea mai frumoasă este neprihănirea inimii dăruită în întregime numai lui Hristos.
Dumnezeu să te binecuvânteze scumpa noastră surioară. Și harul Lui să te facă să nu pierzi niciodată frumusețea nevinovăției față de Hristos.
Căci toate darurile pe care le ai acum, le poți pierde. Dar dacă n-o vei pierde pe aceasta, ea te va face totdeauna fericită.
Tinerețea o vei pierde...
și frumusețea trupului o vei pierde odată,
vei pierde și sănătatea
poate și averea
și poate încă multe-multe,
căci viața ta poate fi aspră și furtunoasă.
Dar când curăția dragostei față de Hristos ți-o vei păstra neatinsă, și ca soție, și ca mamă, și ca bunică - ori ca singuratică și tristă văduvă, poate -
Lumina ei îți va păstra mereu proaspăt, chipul sufletului de azi.
Cu acest chip sfânt să treci pragul veșniciei, în bucuria unirii cu Mântuitorul tău, Comoara cea mai scumpă a dragostei inimii tale.
Căci toată fericirea vieții tale de aici și din veșnicie, și nu numai a ta, ci și a celor ce încă ți-i va mai da Dumnezeu, se întemeiază numai pe această stâncă puternică.
Mamă scumpă, veghează acum cu toată grija asupra iubitei ființe nevinovate, care este fata ta.
Iubirea și experiența ta să îndrume sufletul ei, ferit de șoaptele și primejdiile șarpelui care începe să-i dea târcoale.
Fata ta trebuie să afle totul mai întâi de la tine.
Căci dintre toate iubirile din lume, numai iubirea ta nu o înșală. Numai iubirea ta îi caută cu adevărat binele, și numai iubirea ta caută să o scape de nenorocirea amăgirilor și de grozăvia păcatului.
Alipește-ți acum, scumpă surioară, și mai strâns, inima ta de inima lui Hristos și de inima mamei tale, cu o încredere deplină. Numai aceste două inimi îți vreau cu adevărat binele tău.
Alipește-ți la sânul Bunului Iisus și la sânul mamei tale scumpe, inima ta care se zbate...
Și varsă-ți acolo lacrimile ochilor tăi, ușurându-te.
Tu presimți viitorul necunoscut.
Uneori îl dorești puternic, iar alteori te cuprinde o nebănuită frică de necunoscutul spre care mergi.
Bine faci că te temi, scump suflet curat.
Viitorul poate să-ți aducă prea curând arșițe, furtuni și grindine care să-ți nimicească mulți din frumoșii trandafiri care acopăr acum crucea ta.
Teama să te facă a te pregăti cât mai bine de pe acum pentru atunci.
Câștigă-ți înțelepciunea cumpătării, tăria credinței, puterea răbdării, iubirea muncii, gândul jertfei.
Ferește-te de orice apropiere omenească.
Tot ce ai mai ascuns, mărturisește-i, fără a-i tăinui nimic, mamei tale și Domnului tău Iisus. Căci și așa, ceea ce se ivește în inima ta, nu poți ține nemărturisit.
Hristos Mântuitorul tău, mama ta și îngerul tău, te vor feri să nu ajungi la apropieri care te-ar putea face să plângi veșnic amarele și zadarnicele lacrimi ale inimii înșelate.
Fugi de orice ochi care se vor opri asupra ta și nu te uita în ei.
Fugi de orice șoaptă și cuvânt lăudător.
De orice glas cu înmlădieri furișe.
De orice gest cu înțelesuri ascunse.
Toate acestea să te frigă ca un jar otrăvit. Și să-ți umple sufletul de scârbă și de groază. Ca atingerea șarpelui scârbos.
Nevinovăția îți va fi cea mai frumoasă podoabă.
Și cea mai puternică armă de apărare.
Cât ți-o vei păstra neatinsă în toată ființa ta, vei fi nebiruit de tare.
Și neasemuit de frumoasă.
Privește chipul Preasfintei Fecioare și adâncește-te în pilda sfințeniei ei.
Învață de la ea, ca să deprinzi și mai adânc frumoasele virtuți de care vei avea cea mai mare trebuință în purtarea crucii tale, atât de grele uneori dar și atât de frumoase totdeauna.
Privește ce minunat strălucesc peste ființa Sfintei Fecioare, sfintele podoabe ale virtuții cerești!
Smerenia Sfintei Fecioare să te facă mai întâi să vezi că aceasta este podoaba cea mai curată și cea mai frumoasă.
Toate razele răsplătirilor Dumnezeiești strălucesc peste smerenie.
Îmbracă-te cu ea și pe dinăuntru și pe dinafară. Și în îmbrăcămintea sufletului și în cea a trupului tău.
Deprinde-ți vorbirea smereniei, privirea ei, gustul ei, dragostea ei.
Nimic nu se poate asemăna cu smerenia pentru tine, căci ea este temelia tuturor celorlalte virtuți.
De ea vei avea nevoie cel mai mult în viață, căci smerenia este și o mare putere.
Numai cu ea vei putea birui demonul mândriei, al modei, al părerilor lumii, al lăcomiei, al pizmei, ambiției și pe marele tău vrăjmaș lăuntric: firea ta pământească.
Deprinde-te cu ascultarea care îți va umple inima și casa totdeauna de pace, de odihnă și de mulțumire.
Ascultarea ta te face să afli că puterea ta stă în slăbiciunea ta.
Că stăpânirea ta stă în ascultarea ta.
Că cu cât voia ta și părerea ta vor fi mai ascultate, cu atât vei fi mai gata să asculți tu de voia și părerea alor tăi.
Cine vrea să fie ascultat, trebuie să învețe mai întâi el să asculte.
Ca fiică trebuie să asculți de mamă...
Ca soție trebuie să asculți de soț.
Ca soră, să asculți de frați.
Ca mamă, să asculți de copii...
Ca și credincioasă, să asculți totdeauna de Hristos.
În felul acesta te vei face totdeauna iubită și ascultată.
Iar smerenia și ascultarea să nu-ți fie niciodată grele.
Urmează-L pe Hristos, Domnul tău, și privește la Sfânta Fecioară smerenia și ascultarea ei.
Ascultarea Fiului de Tatăl a fost ascultarea izvorâtă din iubire.
Smerenia Fecioarei față de Domnul ei, a fost o smerenie izvorâtă din iubire.
Iubirea te face să te smerești și să asculți.
Căci atunci nu numai că acestea nu-ți vor părea grele niciodată, ci mai mult, în ele vei găsi fericirea ta și a căminului tău.
Astfel înarmată, vei putea să mergi spre crucea pe care ți-a rânduit-o Dumnezeu.
Scumpul și Dulcele meu Mântuitor Iisus Hristos,
iată stau în fața Ta cu sufletul plin de dorința de a mă alipi de Tine cu toată iubirea inimii mele.
Până acum Tu ai fost singura mea iubire, dar acum o nouă și tainică simțire se ridică în inima mea.
Te rog Doamne Isuse, ține-mă neîncetat și tot mai strâns lângă Crucea și Jertfa Ta Sfântă și Dulce.
Fie Crucea și Jertfa Ta puterea stăpânitoare peste inima mea și peste noul simțământ din ea.
Lumina Crucii și Jertfei Tale, Iisuse Doamne, să-mi călăuzească toate gândurile și închipuirile minții mele.
Toate pornirile și tot fiorul inimii mele Te rog să mi-l ții în sfințenie și curăție.
Depărtează de la mine tot ce m-ar putea amenința.
Preasfântă Fecioară Maria, Maica Domnului meu Iisus, roagă-te pentru mine. Amin.
+
Adevărata fericire pentru femeie este: Supunerea
Fetița - să fie supusă părinților.
Soția - să fie supusă bărbatului.
Mama - să fie supusă copiilor.
Sora - să fie supusă Bisericii și Evangheliei.
Creștina - să fie supusă lui Hristos.