Cine are mireasă, este mire; dar prietenul mirelui, care stă şi-i ascultă, se bucură foarte mult când aude glasul mirelui: şi această bucurie, care este a mea, este deplină.
Duhul Domnului care l-a umplut pe sfântul Ioan, i-a descoperit limpede cele două mari taine cu privire la Hristos:
Taina Jertfei Sale Răscumpărătoare, când a spus: iată Mielul!
Şi Taina Bisericii Sale Slăvite, când a zis: Iată Mirele!
Fiecare om are darurile sale şi chemarea sa.
Darul lui Ioan şi chemarea lui, a fost să-L descopere şi să-L arate pe Hristos,
să meargă înaintea Lui trâmbiţând şi spunând: iată Mielul Smerit... iată Mirele Slăvit...
- Atât!
Chemarea lui a fost să meargă înaintea lui Hristos. În urma Lui erau chemaţi să meargă alţii!
Chemarea lui a fost să fie prietenul Mirelui, Mireasa lui Hristos erau chemaţi să fie alţii.
Slujba lui a fost unică, el şi-a recunoscut-o şi şi-a împlinit-o cu credincioşie
până la moarte!
Cinstea şi slava acestei slujbe, va fi veşnică pentru el.
Dragul meu, oare tu cunoşti precis slujba ta?
Şi dacă o cunoşti, te ţii tu oare statornic de ea, împlinindu-ţi-o cu scumpătate ca să ai o răsplată? (Rom. 15, 16).
Sau ţi-o faci de silă ca o isprăvnicie neplăcută şi plictisitoare, ca o meserie nedorită?
Sau te ascunzi ca Iona şi nu vrei să te expui pentru a nu suferi ceva din pricina acestei misiuni?
- O, ce conştiinţă sugrumată trebuie să ai că totuşi ea te lasă în pace în această blestemată comoditate!
Cum vei răspunde oare în faţa lui Hristos, pentru ceea ce trebuia să faci şi ai lăsat nefăcut?
Pentru sarcina la care trebuie să ajuţi şi pe care ai lăsat-o în întregime pe umerii altuia,
din pricină că ai iubit mai bine traiul comod,
sau ascultarea soţiei,
sau aprecierile societăţii,
- decât pe Dumnezeu şi conştiinţa misiunii tale?
Isuse Domnul nostru Mare şi Sfânt,
Te rugăm trezeşte conştiinţa misiunii,
în conştiinţa datoriei, în fiecare slujitor al Tău...
Nu-i lăsa nici o scuză şi nici o îndreptăţire a leneviei şi a nelucrării,
ci fiecare simţindu-şi chemarea datoriei, să şi-o împlinească cu toată grija şi stăruinţa în limita condiţiilor pe care le are şi în orice vreme.
Căci fiecare va răspunde înaintea Ta pentru orice posibilitate neglijată,
pentru orice pagubă şi absenţă de la datoria sa.
Amin.