Psalmul 107
Traian Dorz - Cântările Psalmilor
1 - Lăudați pe Domnul căci e bun în veac
căci în veac Îi ține îndurarea Sa
2 - Astfel să grăiască cei ce-I sunt pe plac
că i-a izbăvit El din mâna cea rea.
8 - O, de-ar lăuda toți oamenii mereu
pentru bunătatea Lui pe Domnul Sfânt
și pentru minunile și darul Său
față de toți oamenii de pe pământ!
3 - Și pe care El le-a strâns din multe țări
de la Răsărit și de la Scăpătat
de la Miazănoapte până-n Mare-n zări
4 - Pribegeau prin loc pustiu și neumblat.
Pribegeau prin locuri și pe căi pustii
negăsind cetate ca să poată sta
5 - Suferind și foamea și-a setei urgii
de durere-ntr-înșii sufletul tânjea.
6 - În necaz atunci spre Domnul au strigat
și El i-a scăpat din tot necazul lor
7 - I-a călăuzit pe-un drum adevărat
și-a dat o cetate la al Lui popor.
9 - Setea sufletului pururea uscat
cu cerești izvoare El a potolit
și cu bunătăți cerești le-a săturat
inima flămândă, sufletul lipsit.
10 - Cei ce-au stat în umbra morții-ntunecați
viețuind în fiare și-n ticăloșii
11 - Pentru că-nspre Domnul fost-au răsculați
și-au nesocotit Cuvintele Lui vii.
12 - Le-a smerit El inima prin suferinți
au căzut, și nimeni nu i-a ajutat
13 - Atunci au strigat spre Domnul rugi fierbinți
- și din tot necazul, Domnul i-a scăpat.
14 - El din întuneric și din greu i-a scos
din a morții umbră El i-a izbăvit
i-a scăpat din negre temnițe de jos
le-a rupt legătura ce i-a fost robit.
15-O, de-ar lăuda toți oamenii mereu
pentru bunătatea Lui pe Domnul Sfânt
și pentru minunile și darul Său
față de toți oamenii de pe pământ!
16 - El cu-a Lui putere tare-a sfărâmat
porți de-aramă grele, neclintit de mari
El cu-a Lui putere-a rupt și-a dărâmat
fiare și zăvoare și oțeluri tari.
17 - Cei nebuni, prin traiul lor cel vinovat
prin fărădelegi erau nefericiți
18 - Sufletul li-era de toate dezgustat
erau lângă-a morții porți nenorociți.
19 - În strâmtorarea lor pe Domnul L-au chemat
El i-a izbăvit din tot necazul lor
20 - Și-a trimes Cuvântul și i-a vindecat
i-a scăpat din groapă dându-le-ajutor.
21 - O, de-ar lăuda toți oamenii mereu
pentru bunătatea Lui pe Domnul Sfânt
și pentru minunile și darul Său
față de toți oamenii de pe pământ!
22 - Să-I aducă jertfe-alese de cântări
și-ale mulțumirii jertfe necurmat
să-I vestească-n lume marile-I lucrări
cu al bucuriei strigăt înălțat!
23 - Cei ce-au mers pe mare în corăbii tari
și făceau negoț pe ape-n depărtări
24 - Au văzut cum Domnul face lucruri mari
au văzut minuni în fund de mări.
25 - El a zis și-a pus furtuni de vânt și-a scos
ridicând a mării valuri mari și iuți
26 - Se suiau spre cer, se coborau în jos
ei în fața morții toți erau pierduți...
27 - Amețiți de tot ca beți s-au clătinat
toată iscusința nu le-a folosit
28 - Dar în strâmtorări spre Domnul au strigat
și de-a lor necazuri El i-a izbăvit.
29-A oprit furtuna, liniștea-a adus
ale mării valuri El le-a potolit
30 - Ei s-au bucurat că orice val s-a dus
și că-i duse Domnul în liman dorit.
31 - O, de-ar lăuda toți oamenii mereu
pentru bunătatea Lui pe Domnul Sfânt
și pentru minunile și darul Său
față de toți oamenii de pe pământ!
32 - Să-L înalțe-n adunarea de norod
și să-L laude în sfaturi de bătrâni
33 - El preface apa-n loc fără de rod
și-n pământ uscat preface El fântâni.
34 - Țara roditoare pe pământ sărat
pentru rătăcirea celor ce-s în ea
35 - Și tot El preface iaz din loc uscat
și pustia-n ape-o poate El schimba.
36 - El așează-acolo-n ea pe cei lipsiți
ei fac o cetate, loc de locuit
37 - Seamănă ogoare, vii sădesc, tihniți
și culeg în cântec rodul lor muncit.
38 - Îi binecuvântă El - și se mulțesc
numărul de vite nu le va scădea
39 - Dacă pier fiindcă alții-i asupresc
cu poveri, cu sarcini sau cu silă grea.
40 - El dispreț revarsă peste toți cei tari
ca pribegi s-alerge locuri fără pași
41 - Dar mulțește-a lor familii mici și mari
izbăvind pe cei lipsiți și nevoiași.
42 - Cei neprihăniți văd asta, bucuroși,
iar nelegiuiții gurii frâu își pun
43 - Să ia-n seamă-acestea câți sunt credincioși
și să vadă toți cât Domnul e de Bun!