Psalmul 137
Traian Dorz - Cântările Psalmilor
1 - Pe malurile râurilor triste
pe malul apelor din Babilon
acolo am șezut și-am plâns cu jale
când ne-am adus aminte de Sion.
2 - În sălciile din ținutu-acela
noi ale noastre harfe-am atârnat
3 - Că-atunci râzând, biruitorii noștri
să le cântăm cântări, au așteptat.
Asupritorii vrut-au bucurie
vrăjmașii noștri veselii au vrut
cântările Sionului cerură
să le cântăm din ele ne-au cerut.
4 - Cum Doamne să putem cânta noi oare
cântările Sionului iubit
a Domnului cântări neprihănite
pe un pământ străin și nedorit?
5 - De te-oi uita Ierusalime, să-și uite
a ei destoinicie dreapta mea,
6 - De cerul gurii limba-mi se lipească
de nu-mi va fi la tine inima!
De nu-mi voi aminti mereu de tine
de nu-mi voi face din Ierusalim
a bucuriei culme minunată
și-a dorului puternic și sublim.
7 - Adu-Ți aminte Doamne-adu-Ți aminte
de ai Edomului stricați copii
că-n ziua când gemea Ierusalimul
strigau toți: radeți-l din temelii!
8 - Ah, fiica Babilonului sortită
la pustiiri cum nu s-au mai văzut
ferice de acel ce-ți va întoarce
la fel tot răul ce ni l-ai făcut.
9 - Ferice de acel ce cu putere
va apuca pe toți copiii tăi
și-i va zdrobi de Stânca mântuirii
pe fiii Babilonului cei răi.