Psalmul 141
Traian Dorz - Cântările Psalmilor
- Un psalm al lui David -
1 - O Doamne eu Te chem mereu
degrab să vii la mine,
ia-mi Doamne-aminte glasul meu
când eu Te strig pe Tine.
2 - Ca al tămâiei bun miros
primeşte-a mea rugare,
şi ca al serii sfânt prinos
a mâinilor nălţare.
3 - La gură strajă să-mi aşezi
să nu spun vorbe rele
cu pază bună să-mi veghezi
Tu uşa buzei mele.
4 - Inima mea să n-o abaţi
spre rău şi spre păcate
şi nici spre-a celor blestemaţi
ospeţe necurate.
5 - Să mă lovească cel curat
c-aceasta mi-e spre bine
un untdelemn turnat va fi
pedeapsa-i pentru mine.
Să nu-ntorc capul de la ea
întregi zilele mele...
dar ne-ncetat mă voi ruga
în contra celor rele.
6 - Când toţi judecătorii lor
s-or prăvăli pe stâncă,
atunci vor asculta cu dor
povaţa Ta adâncă.
7 - Cum e brăzdat şi spintecat
când e arat pământul
aşa mi-e trupu-mprăştiat
şi-aproape-mi simt mormântul.
8-De-aceea Doamne Domnul meu
privirea-ndrept spre Tine
în Tine adăpost caut eu:
- să nu mă laşi pe mine.
9 - Păzeşte-mă de cursa rea
întinsă vieţii mele
de piedicile-acelora
ce pururi fac la rele...
10 - Să cadă-n cursa celor răi
şi-n laţul de pierzare
în timp ce eu şi toţi ai Tăi
s-avem pe veci scăpare.