Psalmul 143
Traian Dorz - Cântările Psalmilor
- Un psalm al lui David -
1 - Doamne-ascultă-mi glasul rugăciunii az’
pleacă-Ţi Tu urechea înspre-al meu necaz.
2 - Cu-al Tău rob o Doamne, nu Te judeca
că nu-i om viu fără vină-n faţa Ta.
3 - Cel vrăjmaş pândeşte sufletul meu frânt
şi-n picioare-mi calcă viaţa la pământ,
şi mă ţine-n locul greu şi-ntunecat
cum zac cei ce-s morţi de timp îndelungat.
4 - E-ntristat în mine duhul şi-i mâhnit
inima din mine s-a neliniştit.
5 - Când mi-aduc aminte zilele demult
şi la ce-ai lucrat Tu, cuget şi ascult.
6 - Îmi întind spre Tine mâinile mereu
după Tine geme tot lăuntrul meu,
suspinând Te-aştept cu sufletu-nsetat
ca pământul care ars e şi uscat.
7 - Grabnic mă ascultă Doamne şi-mi răspunzi
mi se pierde duhul, o, să nu Te-ascunzi,
c-aş ajunge-atuncea cum ajung acei
ce pogoară-n groapă şi-ai uitat de ei.
8 - Dis-de-dimineaţă fă-mă-a auzi
bunătatea Ta în fiecare zi,
calea Ta-Mi arată pururi s-o păzesc
că-mi înalţ duhul către locul cel ceresc.
9 - De ai mei vrăjmaşi mă scapă ne-ncetat
căci la Tine adăpostul mi-am căutat.
10 - Mă învaţă-a face voia Ta mereu
căci Tu eşti de-a pururi Dumnezeul meu.
Duhul Tău mă-ndrepte pe-al Tău drum curat
din necaz mă scapă, fă-mă-nviorat.
11 - Pentru-al Tău Sfânt Nume mângâie-mă iar
în dreptatea-Ţi scapă-mi sufletul de-amar.
12 - Pentru bunătatea-Ţi pierde-ai mei vrăjmaşi
căci sunt robul Tău şi Tu să nu mă laşi.