Psalmul 36
Traian Dorz - Cântările Psalmilor
- Un psalm al lui David, robul Domnului. Către mai marele cântăreților -
1 - Nelegiuirea celui rău
a zis inimii mele
că frică n-au de Dumnezeu
privirile lui rele.
2 - Se amăgește singur el
ca să-și desăvârșească
fărădelegea de mișel
și ura să-și plinească.
3 - A gurii lui cuvinte sunt
minciună și-nșelare
nu vrea să facă pe pământ
ce-i bine-n cumpătare.
4-În așternutul lui cel rău
de-a pururi se gândește
nu-i binele pe drumul său
iar răul nu-l urăște.
5 - O Doamne, bunătatea Ta
e pân-la cer de mare
și pân-la nori se va nălța
nespusa Ta-ndurare.
6 - Dreptatea Ta-i ca munții-n veci
înalți și fără moarte
cu-a Tale judecăți întreci
adâncul mare foarte.
Cu-a Ta putere sprijinești
pe oameni și-animale
ei Ție-Ți cer, iar Tu-i hrănești
cu darurile Tale.
7 - Ce scumpă-i bunătatea Ta
căci sub a Tale-aripe
noi adăpost putem afla
în orice grele clipe.
8 - Toți din al Casei Tale-avut
avem noi săturare
și din șuvoiul Tău plăcut
ne-adăpi cu-ndestulare.
9 - În veci în Tine Doamne-avem
Izvoarele vieții
și prin lumina Ta vedem
lumina dimineții.
10 - Fii ne-ncetat tot bun cu-acei
ce Te cunosc pe Tine
Dreptatea-ntinde-Ți peste-acei
cu inime senine.
11 - Piciorul celor încrezuți
în veci să nu m-ajungă
să nu m-alunge cei pierduți
cu mâna lor cea lungă.
12 - Acei ce fărădelegea fac
au și-nceput să piară
sunt răsturnați, cad toți și-n veac
nu se mai scoală iară.