Psalmul 36
Traian Dorz - Cântările Psalmilor
- Un psalm al lui David, robul Domnului. Către mai marele cântăreţilor -
1 - Nelegiuirea celui rău
a zis inimii mele
că frică n-au de Dumnezeu
privirile lui rele.
2 - Se amăgeşte singur el
ca să-şi desăvârşească
fărădelegea de mişel
şi ura să-şi plinească.
3 - A gurii lui cuvinte sunt
minciună şi-nşelare
nu vrea să facă pe pământ
ce-i bine-n cumpătare.
4-În aşternutul lui cel rău
de-a pururi se gândeşte
nu-i binele pe drumul său
iar răul nu-l urăşte.
5 - O Doamne, bunătatea Ta
e pân-la cer de mare
şi pân-la nori se va nălţa
nespusa Ta-ndurare.
6 - Dreptatea Ta-i ca munţii-n veci
înalţi şi fără moarte
cu-a Tale judecăţi întreci
adâncul mare foarte.
Cu-a Ta putere sprijineşti
pe oameni şi-animale
ei Ţie-Ţi cer, iar Tu-i hrăneşti
cu darurile Tale.
7 - Ce scumpă-i bunătatea Ta
căci sub a Tale-aripe
noi adăpost putem afla
în orice grele clipe.
8 - Toţi din al Casei Tale-avut
avem noi săturare
şi din şuvoiul Tău plăcut
ne-adăpi cu-ndestulare.
9 - În veci în Tine Doamne-avem
Izvoarele vieţii
şi prin lumina Ta vedem
lumina dimineţii.
10 - Fii ne-ncetat tot bun cu-acei
ce Te cunosc pe Tine
Dreptatea-ntinde-Ţi peste-acei
cu inime senine.
11 - Piciorul celor încrezuţi
în veci să nu m-ajungă
să nu m-alunge cei pierduţi
cu mâna lor cea lungă.
12 - Acei ce fărădelegea fac
au şi-nceput să piară
sunt răsturnaţi, cad toţi şi-n veac
nu se mai scoală iară.