
Psalmul 74
Traian Dorz - Cântările Psalmilor
- O cântare a lui Asaf –
1 - De ce Tu Dumnezeul nostru ne lepezi pentru totdeauna
şi pentru ce Te mânii Doamne pe turma din păşunea Ta?
2 - Adu-Ţi aminte de poporul ce-odată Ţi-a purtat cununa
şi l-ai răscumpărat, sămânţă şi moştenire a-l avea
şi-adu-Ţi Tu de Sion aminte că-n el Ţi-aveai Tu locuinţa
3 - Îndreaptă-Te spre-aceste locuri pustiite-acum nespus,
vrăjmaşii nimicit-au totul în Locul unde-Ţi sta Fiinţa,
4 - Cu ură-n Templul Tău mugiră... şi semne semnul lor şi-au pus.
5 - Veniră cum vin cei ce intră cu mari topoare-ntr-o pădure
6 - Şi ce curând sfărmară sfânta podoabă care Ţi-am nălţat
cu loviturile vrăjmaşe de târnăcoape şi secure
7 - Ţi-au ars lăcaşul Tău şi-altarul l-au pângărit şi dărâmat.
8 - Ziceau: să-i prăpădim acuma... şi-au ars tot ce-a fost sfânt în ţară
9 - A noastre semne de-altădată azi nu le mai vedem, plângând,
şi nu-i nici un proroc să ştie - precum erau odinioară -
nu-i nimeni printre noi să ştie, să ştie Doamne, până când...
10 - Să ştie până când o Doamne vor mai huli asupritorii
cât va mai pângări vrăjmaşul întruna Numele-Ţi Slăvit
11 - De ce-Ţi tragi Mâna, de ce Doamne nu-Ţi spulberi batjocoritorii
12 - Căci Tu eşti Cel ce din vechime ajuţi pe-al Tău popor iubit.
13 - Tu-ai despărţit a mării-adâncuri zdrobind balaurii din apă
14 - Tu ai zdrobit leviatanul să-l mânce fiarele-n pustii,
15 - Tu ai făcut de ies izvoare în văi ce nimeni nu le sapă
şi Tu uscat-ai Doamne râuri nemaisecate, din câmpii.
16 - A Ta e ziua, ca şi noaptea, Tu ne dai soare şi lumină,
17 - Tu-ai aşezat a lumii margini, Tu ierni şi veri ai rânduit
18 - Adu-Ţi aminte că vrăjmaşii Te ocărăsc şi-Ţi caută vină
şi Sfântul Nume Ţi-L huleşte un neam adânc nechibzuit!
19 - O Doamne, nu lăsa Tu pradă la cei răi viaţa Oastei Tale
şi nu-Ţi uita pe veşnicie săracii-n mâna celui rău
20 - Ai în vedere legământul când sunt tâlhari pe orice cale
21 - Şi scapă-Ţi din necaz săracii, să-Ţi laude Numele Tău.
22 - Te nalţă şi-apără-Ţi dreptatea Tu Dumnezeule Slăvit
auzi ocara ce-Ţi aruncă cel fără minte ne-ncetat
23 - Să nu uiţi strigătele hulei nici vorbele nesocotite
nici zarva celor răi şi ura ce cresc spre Tine necurmat.