Psalmul 77
Traian Dorz - Cântările Psalmilor
- Un psalm al lui Asaf. După Iedutun -
Partea 1
1 - Strig cu glasul meu către Dumnezeu
strig cu glasul meu către Dumnezeu
El o să m-asculte ceea ce-I voi cere
2 - În necazu-mi greu caut pe Dumnezeu
noaptea brațul meu stă întins mereu
sufletul meu nu vrea nici o mângâiere
3 - Mi-amintesc mereu eu de Dumnezeu
și suspin cu greu în adâncul meu
duhul mi se umple Doamne de durere...
Partea 2
4 - Tu-mi ții pleoapele deschise și de mult ce mă frământ
nu pot spune nici o vorbă, nu pot scoate vreun cuvânt.
5 - Mă gândesc la alte zile și la anii de demult
6 - Toate imnurile mele când stau noaptea mi le-ascult
în a inimii străfunduri cugetul mi-l adâncesc
și cu duhu-n frământare stau pe gânduri și grăiesc:
7 - Lepăda-va oare Domnul până-n veacul cel de-apoi
și nu va mai fi El oare binevoitor cu noi?
8 - Isprăvitu-I-s-a oare bunătatea și-al Său har
I S-a dus făgăduința fără-a mai întoarce iar?
9 - A uitat să Se îndure oare Dumnezeu de noi
în mânia-I Și-a tras oare Domnul mila înapoi?
Partea 3
10 - Atunci mi-am zis: eu sufăr și mi-e inima-ntristată
că dreapta Celui Preaînalt nu-I cea de altădată.
11 - Dar tot voi lăuda și-acuma lucrările Lui sfinte
căci de-ale Sale mari minuni demult, mi-aduc aminte.
12 - Da, îmi voi aminti mereu a Tale lucruri toate
și-a Tale Doamne mari isprăvi atât de minunate.
13-O Doamne, ale Tale căi sunt sfinte pe vecie
ca Tine, care dumnezeu puternic să mai fie?
14 - Căci numai Tu ești Dumnezeu ce faci minuni, și care
Ți-ai arătat din veac în veac puterea-ntre popoare.
15 - Prin brațul Tău Tu-ai izbăvit poporul din robie
pe ai lui Iacov și Iosif, trecându-i prin pustie...
Partea 4
16 - Când Te văzură apele pe Tine
pe Tine Dumnezeule Slăvit
cutremuratu-s-au de frică Doamne
și-adâncurile lor s-au îngrozit.
17 - Turnat-au norii apele șuvoaie
și tunetul în nori a răsunat
ca fulgerele s-au pornit a Tale
săgeți, și-n toate părțile-au zburat.
18 - Vârtej pornit-au tunetele Tale
și fulgerele lumea-au luminat
mișcatu-s-au adâncurile toate
și tot pământul s-a cutremurat.
19 - Tu Ți-ai croit un drum adânc prin mare
nu-Ți cunoscu nici urma Faraon
20 - Povățuind poporul ca pe-o turmă
prin mâinile lui Moise și Aron.