Psalmul 77
Traian Dorz - Cântările Psalmilor
- Un psalm al lui Asaf. După Iedutun -
Partea 1
1 - Strig cu glasul meu către Dumnezeu
strig cu glasul meu către Dumnezeu
El o să m-asculte ceea ce-I voi cere
2 - În necazu-mi greu caut pe Dumnezeu
noaptea braţul meu stă întins mereu
sufletul meu nu vrea nici o mângâiere
3 - Mi-amintesc mereu eu de Dumnezeu
şi suspin cu greu în adâncul meu
duhul mi se umple Doamne de durere...
Partea 2
4 - Tu-mi ţii pleoapele deschise şi de mult ce mă frământ
nu pot spune nici o vorbă, nu pot scoate vreun cuvânt.
5 - Mă gândesc la alte zile şi la anii de demult
6 - Toate imnurile mele când stau noaptea mi le-ascult
în a inimii străfunduri cugetul mi-l adâncesc
şi cu duhu-n frământare stau pe gânduri şi grăiesc:
7 - Lepăda-va oare Domnul până-n veacul cel de-apoi
şi nu va mai fi El oare binevoitor cu noi?
8 - Isprăvitu-I-s-a oare bunătatea şi-al Său har
I S-a dus făgăduinţa fără-a mai întoarce iar?
9 - A uitat să Se îndure oare Dumnezeu de noi
în mânia-I Şi-a tras oare Domnul mila înapoi?
Partea 3
10 - Atunci mi-am zis: eu sufăr şi mi-e inima-ntristată
că dreapta Celui Preaînalt nu-I cea de altădată.
11 - Dar tot voi lăuda şi-acuma lucrările Lui sfinte
căci de-ale Sale mari minuni demult, mi-aduc aminte.
12 - Da, îmi voi aminti mereu a Tale lucruri toate
şi-a Tale Doamne mari isprăvi atât de minunate.
13-O Doamne, ale Tale căi sunt sfinte pe vecie
ca Tine, care dumnezeu puternic să mai fie?
14 - Căci numai Tu eşti Dumnezeu ce faci minuni, şi care
Ţi-ai arătat din veac în veac puterea-ntre popoare.
15 - Prin braţul Tău Tu-ai izbăvit poporul din robie
pe ai lui Iacov şi Iosif, trecându-i prin pustie...
Partea 4
16 - Când Te văzură apele pe Tine
pe Tine Dumnezeule Slăvit
cutremuratu-s-au de frică Doamne
şi-adâncurile lor s-au îngrozit.
17 - Turnat-au norii apele şuvoaie
şi tunetul în nori a răsunat
ca fulgerele s-au pornit a Tale
săgeţi, şi-n toate părţile-au zburat.
18 - Vârtej pornit-au tunetele Tale
şi fulgerele lumea-au luminat
mişcatu-s-au adâncurile toate
şi tot pământul s-a cutremurat.
19 - Tu Ţi-ai croit un drum adânc prin mare
nu-Ţi cunoscu nici urma Faraon
20 - Povăţuind poporul ca pe-o turmă
prin mâinile lui Moise şi Aron.