Rugăciune (2)

Preaiubit Isus, Jertfa noastră Sfântă,

Slavă veșnică Ție.

Slavă veșnică îndelung răbdării Tale, îndelung tăcerii Tale, îndelung smeririi Tale, îndelung așteptării Tale, îndelung bunătății Tale, îndelung iubirii Tale.

Cine dintre noi le poate măcar bănui pe toate acestea, Isuse Doamne? Cine își poate măcar închipui cât de mult ne-ai iubit Tu, încât ai putut suferi atât de mult chiar de la noi pentru a ne răscumpăra chiar pe noi?

Ai suferit loviturile celor mai netrebnici, pentru ca să le arați chiar și celor mai netrebnici că poți ierta până și păcatele lor.

Ai tăcut chiar în fața celor mai josnice expresii, celor mai nerușinate insulte, celor mai murdare gesturi, ca să poți încredința pe orice suflet, oricât de josnic a fost, oricât de nerușinat a vorbit, oricât de murdar s-a purtat - că printr-o pocăință tot atât de adâncă pe cât i-a fost căderea, în Sângele Tău poate să-și afle iertarea deplină pentru toate fărădelegile sale.

Te-ai supus cu smerenie loviturilor lui Pilat și cruzimii soldaților lui, ai primit palmele date de cele mai viclene slugi ale celor mai vicleni stăpâni - pentru ca iertând până și acestea, să poți încredința pe orice căzătură umană că până și decât păcatele sale, dragostea Ta a fost nespus mai mare.

Ai așteptat și ai dorit atât de mult ca ai Tăi să rămână lângă Tine cu orice preț, mai ales în cele mai grele clipe ale Tale. Dar dacă ei n-au putut face aceasta, Tu nu i-ai mustrat. Și nu le-ai adus cu amar aminte de aceasta niciodată. Pentru ca și ei să vadă și să se încredințeze cu bucurie și cu durere, că dragostea Ta cea nespus de mare a acoperit totul. Și a iertat totul. A spălat totul. Și a uitat totul (1 Cor. 13, 7).

Ai fost atât de Bun, de Milostiv și de Darnic cu toți - dar nici unii din aceștia nu s-au aflat să-Ți dea Ție măcar un strop de apă în singura clipă când acest strop Îți era mai de preț ca orișice pe lume. Și când aveai nevoie de el Tu, Acela căruia Îi suntem cu toții cei mai datori. Iertând atât de desăvârșit totul și tuturor, Tu Isuse Cel neînțeles de Bun, ai vrut să arați tuturor nerecunoscătorilor din frică sau din neștiință - că bunătatea Ta nu este condiționată de nici o răsplată a nici unuia din noi. Că Tu ești Bun cu toți, fiindcă îi ierți pe toți. Că Tu îi ierți pe toți fiindcă îi iubești pe toți. Că Tu îi iubești așa cum sunt, pentru așa cum vor fi.

Slavă veșnică Ție, Doamne Isuse, pentru chemările și înștiințările pline de milă și de iubire pe care Tu nu încetezi să le îndrepți către toți cei care Ți-au păcătuit Ție atât de mult până astăzi. Și care toți astăzi parcă sunt mai orbiți, mai surziți și mai înnebuniți de păcat ca oricând.

Slavă Ție, Isuse Doamne, veșnică slavă Ție pentru nebănuita îngăduință și așteptare pe care o ai încă, față de toți cei care, luându-și mari hotărâri cândva - acum în vremea Patimilor și judecății Tale, Te părăsesc sau se leapădă de Tine, din frica de oamenii lumii acesteia. Sau din dragoste de lumea aceasta (2 Tim. 4, 10).

Nemărginită și veșnică slavă Ție, Isuse Doamne, pentru Crucea Ta și pentru Golgota Ta. Pentru Semnul și pentru Locul care vor fi dovada nemărginită și veșnică a harului Tău nemărginit și veșnic pentru noi toți.

Căci prin Crucea Ta ne-am izbăvit noi.

Prin Golgota Ta ne-am mântuit noi.

Prin moartea Ta ne-am înviat noi.

Prin Sângele Tău ne-am spălat noi.

Și prin Semnul acesta noi avem iarăși părtășie cu Dumnezeu.

Prin Goliciunea Ta ne-ai îmbrăcat în lumina pe care o pierdusem și ne-ai înveșmântat iarăși cu neprihănirea în care umblam cândva, cu Tine, prin Eden. Dar de care fusesem dezbrăcați prin păcat.

Învață-ne acum și pătrunde-ne de marele Adevăr al Crucii Tale.

Fă-ne să venim cu toții până la Tine, Isuse Cel Răstignit. Și să rămânem cu toții numai la Tine, pătrunși de conștiința Marii Tale Jertfe pentru noi.

Din orice parte ne-am sui, să privim numai la Golgota. Și să rămânem numai la Tine.

La Tine Cel din mijloc. Nici cu cei de la dreapta nici cu cei de la stânga. Căci Tu ești Miezul și Centrul Cel drept. Fă să nu sfâșiem cămașa Ta - scumpa Ta Lucrare - niciodată. Ci rămânând într-o respectuoasă prețuire față de sfintele ființe care Ți-au fost scumpe, înaintea noastră, să avem o dulce părtășie cu toți ai Tăi. Sângele Tău să ne curățească de orice păcat (1 Ioan 2, 2).

Și devenind niște oase ale Trupului Tău Sfânt, care este Biserica Ta cea vie, să nu ne poată zdrobi și frânge nici o lovitură, nici o greutate, nici un vrăjmaș niciodată.

Iar în Ziua cea mai din urmă, a Marii Învieri și Judecăți, când toți oamenii Te vor vedea și se vor îngrozi recunoscându-Te pe Tine, Cel pe care ei Te-au străpuns, noi să privim cu bucurie negrăită și strălucită Fața Ta și să auzim fericiți chemarea Ta spre noi:

Veniți, binecuvântații Tatălui Meu, de moșteniți Împărăția care v-a fost pregătită vouă de la întemeierea lumii (Matei 25, 34).

Împărăția Ta scumpă și veșnică, Împăratul nostru Cel Scump și Veșnic, - pentru care am părăsit atât de multe lucruri, am așteptat atât de îndelungat timp, am plâns atâtea lacrimi, și am suferit atâtea nedreptăți.

Și cum la noi, Tu ai avut locul cel mai apropiat, fă să avem și noi locul cel mai aproape la Tine. Slavă veșnică Ție, Preaiubitul nostru Răscumpărător, Desăvârșita și Sfințitoarea noastră Jertfă, Isus Hristos.

Amin.

Slăvit să fie Domnul!