Rugăciune (5)

(...) Doamne Duhule Sfinte, Mângâietorul sufletelor noastre în toate zilele și în toate vremurile, în acest moment zguduitor pentru noi toți, oricât de multe am putea să ne spunem noi unii altora despre taina vieții și taina morții în fața căreia stăm acum, ceea ce este mai însemnat decât toate cele ce ni le spunem noi unii altora este ceea ce trebuie să-Ți spunem noi Ție, toți care în această clipă petrecem din mijlocul nostru pe unul dintre cei care ne-au fost cei mai scumpi, [dintre] sufletele cele mai alese, prețuite de Tine, prețuite de credința cea adevărată, prețuite de dragostea cea sfântă a celor de aproape și a celor de departe.

Dorim în clipa aceasta să-Ți aducem Ție, Doamne, rugăciunea adâncă a sufletelor noastre, care să însoțească acest suflet preaiubit și scump, petrecut de dragostea noastră înaintea Ta, în Împărăția Ta, în slava și odihna Ta veșnică în care a crezut din toată inima lui și pentru care s-a pregătit de-a lungul zilelor, din clipa fericită în care Tu l-ai chemat și în care el a răspuns: „Aici sunt, Doamne. Vorbește, robul Tău ascultă”.

Doamne, Tu știi că trăsăturile cele mai adânci și mai frumoase ale vieții acestui rob al Tău au fost ascultarea, blândețea, bunătatea, răbdarea, credincioșia, pe care Tu l-ai ajutat să le aducă așa ca un prinos de jertfă curată pe altarul pe care l-a slujit cu credincioșie și în mijlocul Lucrării sfinte, familia Ta duhovnicească, în care el a fost o pildă, un glas, un martor statornic și credincios, rămânând și-n fața Ta, și-n fața tuturor celor ce l-au crezut și l-au ascultat, și l-au cunoscut un îndemn sfânt.

Cuvintele pe care le putem noi spune despre toată această lucrare sfântă și despre tot acest înalt și smerit rob al Tău, Doamne, sunt așa de puține pe lângă datoria cea mare pe care o avem de a privi la sfârșitul felului lui de viețuire, de a ne reaminti cu credincioșie sfintele sale cuvinte prin care ne-a îndemnat și de a privi la pilda aceasta strălucită a acestui mărturisitor al Tău și slujitor binecuvântat la care tot ceea ce a putut aduce către Tine mai presus a fost dovada unei ascultări depline, a unei bunătăți smerite și a unei iubiri duse până la jertfă.

În fața acestui sicriu, în fața acestui exemplu sfânt, noi ne plecăm cu rugăciune smerită înaintea Ta și Te rugăm să binecuvântezi sufletul lui scump și slujba pe care Ți-a adus-o cu o veșnică răsplată. Locul rămas gol în mijlocul familiei sale trupești și în mijlocul familiei noastre, al familiei Tale duhovnicești, Te rugăm, în bunătatea Ta cea mare, îndură-Te și umple-l cu suflete binecuvântate, suflete de jertfă, de rugăciune și, mai presus de toate, cu dovada unor vieți curate, duse în ascultare de Tine, în dragoste smerită și devotată până la sfârșit.

Doamne Dumnezeul nostru, în fața acestui sicriu și în fața tainei morții spre care mergem cu toții, venită pe neașteptate, cum vin toate aceste stări și lucruri, și cazuri în viața noastră, cea mai adâncă trebuință a inimilor noastre este să aducem acum în fața Ta rugăciunea noastră smerită pentru harul de care fiecare dintre noi avem nevoie pentru ceasul acesta tainic spre care mergem și de care ne apropiem. Nici unii dintre noi, Doamne, nu știm în care clipă, în care loc și în care fel va veni și pentru noi chemarea. Știm că vom muri. Știm, dar nici unii nu cunoaștem locul și felul, și clipa în care se va produce această tainică chemare a solului Tău divin trimis după fiecare dintre noi.

Rugându-ne pentru odihna veșnică a sufletului acestuia scump și pentru răsplata eternă a ostenelilor, a jertfelor și a slujbei sfinte pe care Ți-a adus-o, ne rugăm pentru toți cei care în ziua de astăzi, în săptămâna asta, luna asta sau în anul acesta vor trebui să mai stea în fața unui astfel de moment. Doamne, numai Tu știi singur la care dintre noi va veni solul morții să ne ceară sufletul și să ni-l ducă în fața Ta, Marele și Veșnicul Judecător și Răsplătitor. Ferice de cei cu fărădelegea iertată și cu păcatul acoperit. Ferice de cei care, în timpul vieții lor încă, au ascultat Cuvântul Tău Sfânt și s-au pregătit pentru acest ceas, pentru această clipă, pentru această înfățișare înaintea Ta.

Binecuvântat să fii Tu pentru toate acele suflete care au ascultat Cuvântul Tău când Tu ai spus: „Iată, stau la ușă și bat. Dacă aude cineva glasul Meu și va deschide ușa, voi intra la el și voi cina cu el și el cu Mine”. Aceste suflete pot să aștepte liniștite deschiderea măreței uși a Ierusalimului Ceresc. Lor, făgăduința Ta cea vie și adevărată le-a garantat mântuirea, pentru că este scris, buzele Tale sfinte, Dulcele, Dragul, Scumpul nostru Mântuitor, au spus când erai pe pământ printre oameni: „Oricine crede în Mine nu va vedea moartea, ci va trece din moarte la viață”.

Binecuvântat să fii Tu pentru toate acele suflete care au ascultat Cuvântul Tău și cu putere s-au încrezut în Tine. Tu le garantezi viața veșnică. Tu ai spus că cei care au crezut în Tine și s-au încrezut în Tine în veac nu vor vedea moartea. Noi credem din toată inima că, pentru acest preaiubit suflet pe care l-ai mutat la Tine acum, nu moartea, nu solul morții înfiorător și rece a venit să-i ia sufletul la el, ci Tu, Dulcele și Dragul nostru Mântuitor, Ți-ai împlinit făgăduința față de el, căci Tu ai zis: „Mă duc să vă pregătesc un loc. Și după ce vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce Eu și vă voi lua cu Mine, pentru ca acolo unde sunt Eu să fiți și voi”.

Credem din toată inima că el a văzut venind, în clipa trecerii lui, Fața Ta duioasă, brațul Tău cel dulce, sânul Tău de care s-a rezemat în copilăria lui.

Ne-amintim de frumoasa lui hotărâre când s-a predat Ție din toată inima și s-a devotat cauzei Tale. El a fost un rob smerit, un slujitor ascultător. Și, ca preot binecuvântat al Tău, ca slujitor al Bisericii Tale, s-a străduit în toate privințele să-Ți aducă o slujbă curată, sfântă, cutremurător de smerită și de ascultătoare. Primește-l în Împărăția Ta. Și dă-i răsplata slujitorului bun, găsit credincios în lucrul încredințat lui, după cum Tu ai promis și după cum noi din toată inima credem că gura Ta a spus adevărul atunci. Și acest adevăr ne mângâie inimile noastre în orice împrejurare cu această dulce și tainică nădejde: că atunci când ne va veni și nouă rândul să fim chemați în fața Ta, vei veni și după noi Tu, pentru că noi Te-am iubit din toată inima și am dorit să Te urmăm pe Tine ori pe unde au dus urmele Tale pe drumul strălucit și întunecat al crucii și jertfei pe pământ.

Mulțumim din toată inima pentru această nădejde și ne rugăm lângă acest sicriu scump pentru noi, încă o dată, pentru toți cei care va trebui să moară anul acesta. Numai Tu știi câți dintre cei care stăm acum aici purtăm în trupul nostru germenul ascuns și tainic al morții. Sămânța morții o purtăm toți în trupul nostru și nu știm căruia această sămânță se dezvoltă dintr-o dată și ne provoacă plecarea. Numai Tu știi câți vor muri anul acesta în operații grele. Numai Tu știi pe câți îi așteaptă accidente și nenorociri. Numai Tu știi la câți va veni moartea și chemarea aceasta neprevăzută. Te rugăm din toată inima pentru toți cei ce vor trebui să moară anul acesta. Trimite-le mai dinainte chemarea Ta mântuitoare. Fă-i să asculte Cuvântul Tău, că viața nu-i sigură pentru nimeni, dar moartea-i sigură pentru toți. Nici tinerețea, nici sănătatea, nici puterea nu sunt o garanție. Mai mulți mor tineri, decât bătrâni. Moartea este mai primejdioasă pentru cei care sunt încă în cei dintâi ani și în anii cei tineri ai vieții. Fă-i pe toți să se întoarcă spre Tine înainte de a fi prea târziu. Să asculte cântarea sfântă care se cântă în aceste momente: „Eu sunt oaia cea pierdută. Cheamă-mă, Mântuitorule, și mă mântuiește”. Să spună acest lucru fiecare suflet înainte de a ajunge în sicriu. Căci atunci când i-o cântă la cap alții, chemarea Mântuitorului este prea târzie. Ferice de cine ascultă Cuvântul Tău. El trece din moarte la viață și de pe pământ la cer înainte de a muri.

Doamne Dumnezeul nostru, ne rugăm pentru toți cei care vor trebui să moară departe de cei iubiți ai lor. Pentru cei care vor trebui să moară în singurătate, străini. Pentru cei care vor trebui să moară în morți violente. Și pentru cei care, chiar dacă vor muri în mijlocul alor lor, nu sunt pregătiți pentru plecarea aceasta cutremurătoare și grea. Dăruiește-ne, Doamne, nouă tuturor conștiința că toți suntem trecători și slabi și că în fiecare clipă ne poate pândi pe fiecare dintre noi acest sfârșit, această plecare neprevăzută. Ajută-ne, dă-ne înțelepciunea să gândim înainte asupra acestor lucruri, nu în urmă, când e prea târziu. De fiecare dată când stăm lângă un sicriu, învață-ne să ascultăm, mai mult decât cuvintele celor care vorbesc, îndemnul, sfătuirile, chemarea celui care tace.

Cât de minunat ne-a vorbit acest suflet scump în timpul vieții lui! Cuvântările lui duioase au stors mii de lacrimi și noi, toți cei care l-am cunoscut și i-am ascultat cuvântul, am simțit că aceste cuvinte ies dintr-un duh adânc încredințat de aceste adevăruri. Dintr-o viață adânc schimbată de aceste adevăruri. Dintr-un suflet adânc devotat și predat în slujba sfântă, în această slujbă sacerdotală în care l-a chemat, prin taină și minune, lucrarea puterii Tale, înțelepciunea Ta. Cât de bine ai știut, Doamne, să-Ți alegi slujitorul devotat! Îți mulțumim pentru darul minunat pe care i l-ai dat: curajul lui, răbdarea lui și ascultarea lui. Ajută-ne să fie o pildă vrednică de urmat pentru noi toți.

Familia pe care i-ai dat-o, Doamne, și de care a fost atât de adânc atașat, ia-o sub sfânta Ta ocrotire. Binecuvântează mama și văduva care rămâne, copiii care rămân. Și binecuvântează frații și surorile care rămân. Fă-i să se uite la pilda vieții sale și să o urmeze. Nu numai lacrimile trecătoare și dureroase, și amare ale unei despărțiri să frământe și să apese sufletele la despărțirea aceasta, ci lumina propovăduirii lui, pilda înaltă, exemplul strălucit al vieții sale să-i însuflețească și să-i ajute să facă saltul cel minunat, ca să ajungă starea duhovnicească la care a fost acest mare sfânt care a trăit în mijlocul lor. Pentru ca despărțirea de acum să nu fie veșnică. Să fie o despărțire scurtă, o depărtare trecătoare. Și când și lor le va veni rândul care i-a venit lui acum, să se poată întâlni bucuroși și fericiți în Împărăția Ta strălucită, ca unii care nu s-au împărtășit numai din darurile lui trupești, ci, mai presus de toate acestea, s-au împărtășit de binecuvântările și de darurile sfinte ale vieții sale duhovnicești.

Binecuvântează-i pe toți copiii și pe toți membrii familiilor oamenilor credincioși care au trecut ca niște lumini strălucitoare prin bezna veacului, prin bezna pământului, prin bezna aceasta trecătoare a acestei lumi, lăsând în urma lor o dâră luminoasă. Pentru ca și alții, urmându-le pilda, să poată ajunge, pe urmele lor, în Împărăția cerească și veșnică unde s-au dus ei atât de strălucit și de frumos.

Binecuvântează, Te rugăm, orașul acesta, orașele țării noastre, satele țării noastre și înzestrează-le cu oameni vrednici, cu păstori vrednici, cu trăitori vrednici, cu mărturisitori vrednici ai Cuvântului Tău. Pentru ca toate familiile având un astfel de tată, toate satele având un astfel de păstor, toți cei care locuiesc pe pământ având astfel de pilde strălucite care sunt lumini și sare în lumea aceasta, să nu meargă în întuneric și-n pierzare, fără nici un îndrumător și fără nici un ajutor. Ci urmând și călăuzindu-se totdeauna după pildele lor, să se facă părtași și ei ai Împărăției Tale.

Binecuvântează poporul nostru cu tot mai multe astfel de pilde și de vieți strălucite și frumoase. Doamne, când iei un astfel de suflet sfânt, nu lăsa locul gol. Nu ne lăsa fără ei, Doamne, că am fi ca niște oameni rămași, în cea mai întunecoasă noapte, fără nici o lumină; și în valurile cele mai grele, fără nici un reazem.

Ridică în mijlocul poporului nostru oameni, bărbați credincioși, luminoși și binecuvântați. Ridică în Biserica noastră preoți sfinți, devotați cauzei Tale, pilde strălucite pentru cei la care i-ai trimis păstori. Ajută ca nu numai cuvântul, ci și pilda vieții lor să facă Biserica noastră strălucitoare în fața Ta și în fața lumii.

Binecuvântează, Doamne, toate popoarele cu astfel de oameni binecuvântați Înmulțește această sămânță sfântă, căci, cu cât vor fi mai mulți cei buni pe pământ, cu atâta va crește lumina și se va împuțina întunericul. Cu atâta va crește sfințenia și va scădea păcatul. Și cu atât va fi mai mare binecuvântarea și mai puțin blestemul. Fă-ne pe toți ca, măcar în fața unor astfel de cutremurătoare priveliști, să ne cercetăm sufletește în ce stare suntem noi față de chemarea care poate să vină și pentru noi în fiecare clipă. Dăruiește-ne în clipa aceasta zguduitorul cutremur sufletesc care să ne facă să ne gândim: „Suntem noi gata? Suntem noi pregătiți sau nu pentru chemarea care poate să vină și peste noi?” Un infarct cardiac, un accident, un cancer... nici unii dintre noi nu știm dacă suntem sau nu scutiți de ele. Toate acestea sunt chemările Tale, avertismentele Tale, înștiințările Tale pentru noi.

Oricât de multe am avea noi să ne spunem unii altora, cu cuvinte mai frumoase și mai potrivite sau nu, ceea ce Îți spunem Ție în clipa când vedem în fața noastră un sicriu, ceea ce spunem conștiinței noastre în fața acestui cutremurător exemplu și avertisment este de o mie de ori mai însemnat.

Cercetează-ne pe toți cei care stăm acum aici în fața acestui sicriu, cu această adâncă încercare și mustrare, și îndemnare a Ta. Ajută-ne să ne pregătim fiecare mai stăruitor și mai cu adevărat pentru clipa plecării noastre. Ajută-ne să ne întoarcem la Tine cu adevărat. Să ne predăm Ție și să ne hotărâm pentru Tine.

Doamne Dumnezeul nostru, este sfântul post. Sunt zilele cutremurătoare de pocăință și rugăciune. Trezește conștiințele noastre și fă-ne să ne pregătim pentru Săptămâna Ta Mare, pentru Învierea Ta, pentru Înălțarea Ta, pentru venirea Ta, pentru Judecata Ta. Că noi credem în acestea, Doamne, pentru că de fiecare dată, prin mărturisirea Crezului nostru, afirmăm aceste lucruri și ne angajăm să ne pregătim pentru ele. Dă-ne, în vremea postului, rugăciune, pocăință, îndreptare. Taina Pocăinței, care este una dintre tainele sfintei noastre Biserici, este convertirea noastră, este nașterea noastră din nou, este predarea noastră în slujba Ta, este legământul prin care noi căpătăm garanția că numele nostru este scris în ceruri și că, trăind după voia Ta în această stare, în clipa când Tu va trebui să vii după noi, ne vei lua în brațele Tale și ne vei adăuga acolo, la poporul binecuvântat care se roagă să ajungem și noi mântuiți.

Ajută-ne tuturor să ne punem la inimă aceste lucruri și aceste îndemnuri care, cu toată viața lui, ne-a învățat acest slujitor al Tău minunat care în clipa aceasta ne grăiește mai cutremurător aceste adevăruri. Ajută-ne să-i urmăm și noi pilda. El s-a hotărât pentru Tine; s-a devotat cauzei Tale; a trecut prin nașterea din nou ca printr-o baie curățitoare și sfințitoare și a putut, slujindu-Ți apoi, să aștepte liniștit chemarea Ta.

A venit la Tine un slujitor devotat, smerit, ascultător și sfânt. Noi Îți mulțumim din toată inima nu numai pentru el, ci și pentru toți ceilalți care, ca și el, ne-au dat aceste dovezi cutremurătoare și ne slujesc nouă ca o mărturie sfântă și ca o înștiințare, și ca un îndemn să urmăm și noi pilda lor.

Binecuvântează-ne pentru aceasta și ajută-ne ca toate zilele vieții noastre, după ce vom face acest act de pocăință, să-Ți slujim Ție în Biserica noastră, în credința noastră, în învățătura dreaptă a sfinților noștri părinți, după pilda marilor noștri înaintași dintre care unul, atât de aproape de noi, este cel care ne grăiește aceste lucruri acum.

Binecuvântează memoria lui în amintirea noastră a tuturora. Binecuvântează urmele pașilor lui printre oameni. Binecuvântează îndemnurile sale sfinte și fă-le neuitate în inimile acelora în care cu lacrimi a căutat să le sădească pentru împlinire. Și ajută-ne ca și noi, când vom fi chemați, să fim adăugați la poporul Tău împreună cu preaiubiții noștri care au mers înaintea noastră și care se roagă acolo să ajungem și noi credincioși și biruitori. Nu ne lăsa fără ei, Doamne! Că dacă viața aceasta scurtă de pe pământ este așa de grea [să o ducem] singuri și fără de cei iubiți ai noștri care ne-au sprijinit și pe care ne-am sprijinit ca pe niște brațe fericite și puternice, dacă în această viață este greu... singuratic și părăsit, ce va fi în veșnicie când vom fi fără Tine și fără ei, dacă nu ascultăm acum? Nu lăsa pe nimeni să moară în neascultare. Ci, după sfântul Tău îndemn și după tot ceea ce ne vorbește Biserica Ta sfântă, ajută-ne ca toată viața noastră Ție, Dumnezeul nostru și Hristosul mântuirii noastre, să ne-o predăm.

Pe toate aceste lucruri minunate pe care el ni le propovăduiește acum tăcând și pe care noi le aducem la picioarele Tale în rugăciunea noastră înlăcrimată în această clipă, Te rugăm să ni le asculți. Dă-ne putere de împlinire tuturor, potrivit voii Tale. Iar în ziua cea mare și veșnică a răsplătirilor și a Judecății, când fiecare dintre noi va trebui să ne înfățișăm înaintea Scaunului Tău de Judecată, ajută-ne atunci să avem partea celor de-a dreapta Ta, cărora Tu le vei spune: „Veniți, binecuvântații Părintelui Meu, și moșteniți viața veșnică la care ați fost chemați. Pentru că ați ascultat Cuvântul Meu și ați pus la inima voastră îndemnul Meu. Ați deschis inima voastră pentru Mine și, în ceasul pocăinței ați fost în taina pocăinței; în ceasul postului ați fost în post; în ceasul rugăciunii ați fost în rugăciune; în ceasul binefacerilor ați fost în binefaceri; în ceasul bisericii ați fost la biserică; în ceasul adunării ați fost la adunare; în ceasul milosteniei ați fost la milostenie. Și în ceasul răsplătirii să fiți la răsplătire”.

Așa Te rugăm, ajută-ne, Doamne Dumnezeul nostru. Aceasta este tot ce dorim noi să-Ți spunem în această clipă când, mai mult decât orice cuvinte ne-am spune noi unii altora, este de preț ceea ce-Ți putem spune acum cu toții Ție.

Binecuvântează mai departe, așa cum Te-am rugat, încă o dată, familia care rămâne întristată în urmă. Dăruiește-le mângâierea Ta Tu, Cel care poți și știi cum să mângâi și cum trebuie să fie mângâiată și completată această lipsă.

Binecuvântează Biserica Ta și înzestreaz-o cu astfel de preoți devotați Ție, care să trăiască și să mărturisească Cuvântul Tău cu fapta mai mult decât cu vorba.

Binecuvântează neamul nostru, poporul nostru, țara noastră scumpă și pe toți cei pe care i-ai rânduit Tu conducători și îndrumători în ea. Biserica noastră la fel. Ajută-ne să fim o turmă plăcută și ascultătoare Ție, pentru ca vremile de binecuvântare să se întoarcă fericite asupra noastră și fiecare casă să fie plină de copii fericiți, sănătoși și credincioși. Și fiecare biserică să fie plină de ascultători și împlinitori cu fapta ai Cuvântului Tău. Pentru că atunci Te vei putea bucura și Tu de noi, cum putem noi totdeauna să ne bucurăm de Tine.

Prin toate și pentru toate Te binecuvântăm și ne închinăm Ție, căci a Ta este Împărăția, puterea și mărirea, Dumnezeul nostru, a Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și-n vecii vecilor. Amin.