Semne și arătări cerești

De la război încoace, vremile noastre sunt pline cu fel de fel de semne și arătări cerești. Voi spune însă că aceste semne și arătări cerești nu sunt numai cele ce se văd pe cer și vin din cer, ci și cele ce se văd pe pământ și se petrec între noi.

Chiar și vremile noastre, parcă schimbate cu totul, sunt un fel de semn ceresc. Războiul cel mare a fost și el un semn ceresc. Răutățile cele mari sunt și ele un semn ceresc. Greutățile cele mari sunt și ele un semn ceresc. Umblarea vremii, cu valuri de secete, de geruri, de uragane, grindine, furtuni grozave este și ea un semn ceresc. Cutremurele de pământ sunt și ele un semn ceresc.

Dar, pe lângă aceste, au fost în zilele noastre și alte înfricoșate arătări cerești.

Ploi de cenușă și pucioasă

În primăvara anului 1928, prin Basarabia, Moldova și Bucovina au căzut ploi de cenușă. Cenușa era de natură vulcanică. La câteva săptămâni, prin Moldova a căzut un fel de pucioasă, un fel de praf de culoare galbenă, semănând cu făina de porumb și având un miros greu de pucioasă.

Oamenii s-au umplut de spaimă. Pe unele locuri s-au tras clopotele și oamenii s-au strâns în biserici.

În iarna anului 1929, această arătare s-a repetat din nou. Prin o parte din Basarabia, Moldova și Bucovina, a căzut din nou cenușă.

Iată câteva mărturii prinse aici, spre a nu fi uitate:

Galați, 21 februarie

În dimineața zilei de 21 februarie, populația a rămas îngrozită când a văzut acoperișurile caselor și străzile pline cu cenușă. Noaptea plouase cenușă. Stratul era foarte gros și superstițioșii susțineau că e semn rău.

Giurgiu, 21 februarie

Azi d.a., la ora 3:00, un nor negru și gros a acoperit cerul, venind dinspre nord-est. Din acest nor a început să cadă o ninsoare ciudată, care a durat aproape două ore.

Era cenușă adevărată.

La ora 5:00, când cerul s-a înseninat, frumoasa haină albă a orașului era înlocuită cu un strat gros de cenușă.

Poporul superstițios a fost cuprins de o mare spaimă.

Zăpadă roșie

În iarna anului 1929, în luna februarie, a fost o nouă arătare cerească. În seara zilei de 15 februarie, la Chișinău și în jur, în Basarabia, a căzut zăpadă roșie. Iată știrea ce s-a publicat prin ziare despre această arătare:

Chișinău, 15 februarie

În seara zilei de 15 februarie, pe la orele 6:00, aici a căzut zăpadă de culoare roșie. Un strat roșu de 6-8 centimetri a acoperit pământul și casele. Lumea, spăimântată, a intrat în biserici și a făcut rugăciuni. Superstițioșii vorbesc despre acest fenomen ca de o prevestire de rău.

La câteva zile după această arătare, într-un alt loc, la Lespezi, în jud. Muscel, a căzut zăpadă neagră. Iată înștiințarea ce s-a publicat prin ziare:

Lespezi, 18 februarie

În noaptea de vineri spre sâmbătă a nins cu zăpadă neagră. Întreaga localitate s-a trezit dimineața acoperită cu un strat gros de un deget de praf negru ca pământul. Orășelul avea un aspect sinistru.

Acest fenomen, unic până acum în locurile noastre, a stârnit mare spaimă. Superstițioșii pun această ninsoare neagră în legătură cu diversele prevestiri de rău.

Despre ploile de cenușă, învățații au spus la început că ar fi nisipuri aduse de vânt de prin stepele Rusiei. Pe urmă, aflându-se că cenușa era de natură vulcanică, au spus că ar fi adusă de vânturi de la atari vulcani „de prin mari depărtări”. Despre zăpada cea roșie, învățații încă nu s-au declarat. Se vor afla însă și aici, desigur, niște „mari depărtări”.

Noi însă zicem că toate acestea sunt semne și arătări cerești ce strigă la noi să ne lăsăm de răutăți. Învățații au dreptate. Cenușa și zăpada cea roșie au venit din „mari depărtări”... au venit din depărtarea Tatălui Ceresc... Au venit ca o înștiințare că cerul nu mai poate suferi fărădelegile noastre. Au venit ca o strigare să ne lăsăm de răutăți.