Și chiar dacă judec, judecata Mea este adevărată, pentru că nu sunt Singur, ci Tatăl, care M-a trimis, este cu Mine.
În soare există lumină și căldură.
Acestea dau viața și puterea ființelor sănătoase, dar tot acestea și pierd pe ființele și plantele bolnave.
Dau creșterea și rodul pomilor sănătoși, dar tot ele îi uscă pe cei cu inima roasă de viermi.
Lumina și căldura care sunt în soare, dau înverzirea și frumusețea verdețurilor sănătoase, dar tot ele fac și să piară cele dezrădăcinate.
Chiar dacă judecă Domnul, El nu judecă înainte de vreme pe nimeni.
Judecata Lui este dreaptă, căci vine totdeauna din partea Adevărului, care cunoaște tot adâncul lucrurilor, toate cauzele care au dus la starea aceasta de lucruri.
Și Judecata Lui vine după ce omul a făptuit tot păcatul, pe care Dumnezeu îl știe și îl cunoaște.
Judecata Lui vine totdeauna după ce omul s-a judecat mai înainte în conștiința sa, el pe el, singur,
după ce omul prin alipirea de păcat și prin făptuirea nelegiuirii, s-a arătat el singur că este vrednic de această osândă.
După ce singur și-a ales, odată cu plăcerea păcatului făcut,
și urmările păcatului acestuia care sunt nedespărțite totdeauna de el.
Judecata lui Hristos este dogoarea care arde și usucă numai pe cei care au lăsat în inima lor să roadă viermii păcatului.
O, Isuse Doamne, Soarele Vieții și al Puterii,
Te rugăm întărește mereu pe toți ai Tăi ca să nu se usuce, și fă să răsară alte noi și noi odrasle sănătoase și rodnice în via Ta, în locul celor care s-au uscat.
Dar lucrează puternic și la curățirea ogorului Tău de tot ceea ce este pricină de dezbinări și de tulburare (Rom. 16, 17),
scoțând afară tot ce întinează și întristează Lucrarea Ta, pe totdeauna.
Tot ce rămâne până la seceriș, până la capăt neghină, înlătură din ogorul Tău.
Amin.
+
Nimeni nu poate apuca pe calea Crucii lui Hristos până ce nu se hotărăște mai întâi s-o rupă cu căile păcatului.
Păr. Iosif Trifa.