Foto Traian Dorz

Și totuși, iată că vorbește

Traian Dorz - Hristos - Învățătorul nostru

Și totuși, iată că vorbește pe față și ei nu-I zic nimic! Nu cumva, în adevăr, cei mai mari vor fi cunoscut că El este Hristosul?
Cât de mișcător vorbește pentru Dumnezeirea Domnului Isus Hristos tocmai ura și împotrivirea stârnită în contra Lui!
Ura care nu s-a stins nici azi, dar care nu L-a putut nici înfrânge nici întuneca.
În toate veacurile, până astăzi, toți acei care și-au văzut primejduit vreun interes de vreun fel, au căutat cu tot dinadinsul să-L împiedice și să-L omoare pe Hristos,
fiindcă toți aceștia au văzut în Isus pe Eliberatorul gloatelor,
și Învățătorul mulțimii,
și Ațâțătorul noroadelor exploatate,
și Căpetenia, de care fiecare grupare și sectă organizată pe interese strâmte și egoiste, simte totdeauna o frică neliniștitoare.
Au scris împotriva Lui cărți...
Au inventat procese...
I-au ridicat învinuiri și ruguri
și critică și anatemă și cruci.
Au ars Biblii, au ars oameni, au ars lăcașuri,
au bătut decrete, au bătut cuie, au bătut obraji,
au luat drepturi, au luat averi, au luat vieți, au luat libertăți,
- dar nu I-au putut lua lui Hristos Cuvântul Lui.
Nici nu L-au putut lua pe El din mijlocul noroadelor,
din mijlocul lumii la care a venit să-i grăiască și căreia îi grăiește mereu.
Căci Hristos va sta în lume și va vorbi lumii atâta vreme cât El Însuși va voi, și nici o putere din lume nu va putea acoperi glasul Lui, până nu și-L va retrage El Însuși.
Caiafa va pieri,
Irod va pieri mâncat de viermi,
Iuda se va spânzura,
Nero va înnebuni și se va sinucide,
Iulian va fi înfrânt...
Toți vrăjmașii lui Hristos și ai Evangheliei Sale vor fi îngropați rând pe rând în înfrângere, în rușine și în uitare,
dar Hristos va vorbi mereu.
Vrăjmașii Săi vor amuți cu toții rând pe rând, iar Hristos va vorbi tot mai deslușit, tot mai puternic, dar tot așa de categoric, până la sfârșitul tuturor veacurilor și vrăjmașilor.
Va vorbi împotriva păcatului din lume și din Biserică.
Împotriva răutăților și fărădelegilor de orice fel, fie a celor dinăuntru,
împotriva exploatării și a urii de orice fel,
împotriva oricăror crime, agresiuni și discriminări de rasă sau de religie,
împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu și a oricărei prefăcătorii și asupriri
și nimeni nu-I va putea înăbuși glasul Veșnic.
Priviți Istoria omenirii, a Bibliei, a Bisericii, a Oastei Sale,
câte lupte, câte răstigniri, câte crime,
câte nedreptăți și grozăvii s-au săvârșit spre a fi înăbușit glasul Lui din ele.
Câți vrăjmași dinafară și dinăuntru,
câte uneltiri și vânzări,
câte trădări și rătăciri,
câte lepădări și asupriri împotriva lui Hristos!
Și totuși, iată că El vorbește mereu.
Și va vorbi mereu și tuturor,
fie de pe amvoane, fie de pe cruci,
fie din închisori, fie din morminte,
fie din cărți, fie din conștiințe,
fie de pe pământ, fie de sub el,
până le va vorbi din Cer pentru ultima dată.
Și va vorbi, până ce se va împlini ultima Sa făgăduință (Matei 5, 18),
până va fi nimicit ultimul Lui vrăjmaș (1 Cor. 15, 25),
fără să-L poată opri nimeni.
Slavă Nebiruitei Tale Puteri
și îndelung-răbdătoarei Tale Iubiri Isuse Dumnezeul și Mântuitorul nostru.
Slavă Ție care n-ai putut fi biruit și nici oprit de nimeni și de nimic până astăzi,
ci vorbești încă puternic și blând, prin clopote, prin cărți, prin lacrimi și prin urmele Tale, prin urmașii Tăi,
prin soare și prin lumină,
prin undele nevăzute ale duhului și ale rugăciunii, care trec peste ziduri și distanțe, spre cei care Te doresc și au nevoie de Tine,
chiar sub ochii vrăjmașului puternic și neputincios.
Slavă Ție al cărui glas n-a putut fi înăbușit nici de veacuri, nici de săbii, nici de ruguri.
Slavă Ție, slavă glasului Tău preaiubit și mântuitor.
Amin.
+
Dacă Dumnezeu de unii n-ar fi fost iubit atât
poate nici n-ar fi de alții chiar atât de mult urât.
Articol 56 din 125
Folosește săgețile ← → pentru navigare