Slava și ocara veșnică
Traian Dorz - Crucea Mântuitoare
1 - Numai gândul la învierea din morți, te va învăța cu adevărat cum să trăiești
și ce să alegi
și ce comori să-ți aduni
și în ce veșminte să cauți a te îmbrăca,
- pentru ca atunci când ieși din mormântul tău să nu fii gol.
Și să nu stai tremurând cu groază și cu rușine în fața Celui Înfricoșat!
2 - Poporul nostru pentru care tot ce se face și tot ce se spune, este pregătit prin rugăciune
și este făcut cu iubire, spre credința și spre mântuirea lui.
Da, - poporul acesta, până la urmă, nu se poate să nu vadă și să nu creadă în mântuirea lui Hristos.
3 - Poporul vede...
poporul vede și când ceea ce i se spune este simțit și trăit întocmai de către cel ce le vorbește,
dar vede și când predicatorul este numai un vorbăreț și un fățarnic, care una spune altora, dar alta face el însuși,
care una se preface și alta se face.
Pe un astfel de om, ascultătorii îl vor părăsi, foarte curând.
Vai de cei care totuși îl vor urma.
4 - Poporul care ascultă Evanghelia,
și care înțelege Cuvântul lui Dumnezeu,
poporul care aude atâtea predici!
și care totuși până la urmă, rămâne în necredință,
rareori este numai el vinovat de necredința inimii lui.
De cele mai multe ori cea mai mare parte de vină o poartă acești falși luminători.
5 - Mai vinovați sunt aceia care sunt puși să le vestească Sfântul Cuvânt al lui Dumnezeu, dar care nu-și fac această misiune cu tot sufletul cutremurat de marea datorie de conștiință pe care o au,
și în fața poporului care îi aude și care îi vede.
Și cu atât mai mult în fața lui Dumnezeu care a făcut ochii care îi văd. Și urechile care îi aud.
Dar și sufletele pe care le pierd.
6 - Puține suflete vor înțelege marele adevăr că omul nu trebuie să privească la om, ci la Domnul.
Puține vor înțelege că nu omul vorbește, ci că Domnul le trimite Cuvântul. Și că la El trebuie să privească - și nu la bietul om
oricine ar fi bietul acesta de om.
7 - Mari binecuvântări urmează acolo unde trimisul Domnului mărturisește în chip vrednic adevărul pe care îl spune.
Acolo întotdeauna se face o mare și curată lucrare de credință,
de mântuire și de slavă pentru Dumnezeu.
Acolo întotdeauna sunt învieri, sunt bucurii, sunt roade duhovnicești...
8 - Dragă vestitor al Domnului, care ai o atât de mare chemare și datorie față de toți cei la care ai fost trimis de Domnul, - ia seama bine,
- să-i înveți calea mântuirii.
Și învață cum să înveți! Învață cu smerenie și cu grijă, din tot ce a făcut Domnul, ca să știi cum trebuie să faci și să te porți și tu, spre a-ți împlini în chip fericit și vrednic datoria ta,
între ascultătorii tăi și între Dumnezeul lor și al tău.
9 - Nu întârzia niciodată de unde ești dorit și așteptat!
fii cu toată inima ta, alături de cei iubiți în durerea lor.
Fă totul pentru ca familia iubită să se refacă iarăși
și mergi la cel pierdut. Roagă-te lângă el. Și cheamă-l până la mântuirea lui.
Sau până la moartea ta.
10 - Fă totul numai spre credință și spre mântuirea celor ce te aud.
Pregătește totul cu o fierbinte rugăciune pentru ascultători.
Cheamă, strigă și lucrează totul într-o mare credință
dar arată mai presus de toate o sfântă și evlavioasă trăire a ta însuți. Aceasta le va da cea mai mare valoare tuturor celorlalte.
11 - Dacă în felul cel bun îți vei face slujba ta de trimis al Domnului, atunci nu se poate ca aceia în mijlocul cărora mergi și stai și vorbești - să nu vadă...
... Iată, vederea celor ce le spui, potrivite cu cele ce le trăiești și le crezi, îi vor aduce pe toți la credința cea mântuitoare,
iar pe tine cu ei, cu toții urmându-te, toate acestea vă vor duce la răsplata și la fericirea cerească!
12 - Dacă mulți primesc mari binecuvântări și bucurii prin întâlnirea lor cu Domnul Isus
- și prin ajungerea lor între cei credincioși, - totuși se aleg și câte unii care se duc unde nu trebuie,
se duc să spună ce nu se cuvine, despre tot ce au văzut că s-a petrecut acolo.
Aceștia se duc la Satana, iar tu nu mai poți face nimic pentru ei.
Fiindcă acesta este unul din păcatele pentru care nu te poți ruga.
Mântuitorul S-a putut ruga pentru ucigașii și chinuitorii Săi.
Dar nu S-a putut ruga pentru Iuda, vânzătorul Său.
13 - Rămâi uimit și plin de îndurerare, când afli ce pot unii oameni să facă, după ce au auzit pe Domnul.
Ei după ce văd Lucrarea lui Hristos și văd și roadele ei bune, pentru întreg poporul,
în loc să-i cântărească folosul cel bun, vreau să vadă totul rău,
iar apoi încep să devină vrăjmașii lui Isus și urzesc fărădelegea contra Lui și alor Lui.
14 - Unii dintre vânzătorii de frați, după ce ani de zile au fost chiar și ei cu Domnul și L-au însoțit în tot ce făcea El, umblând cu El și cu trimișii Săi,...
totuși s-au făcut vânzătorii lui Isus.
De o mie de ori ar fi fost mai bine pentru ei să nu fi cunoscut niciodată nimic.
15 - Sunt unii care după ce ies de la biserică
și după ce au ascultat cutremurătorul adevăr Dumnezeiesc
și după ce s-au împărtășit cu înfricoșatele Taine Cerești
- îndată pot uita totul.
Și pot să se ducă la păcat, ca și cum nu s-ar fi întâlnit cu Hristos,
și ca și cum niciodată ei n-ar fi luat parte la sfintele Lui lucrări!
Nu cred că mai există o nenorocire atât de mare ca asta!
16 - Tu stai acum lângă Cuvântul și lângă Lucrarea mântuitoare a lui Hristos.
Și nu știu ce vei face, îndată ce te vei duce de aici.
Nu merge la vrăjmașii lui Isus - și nu face nici un rău împotriva Celui despre care ai auzit.
Sau a celor pe care i-ai văzut.
17 - Oare vei păstra tu în inima ta zguduitoarele cuvinte ale lui Hristos, sau nu?
Vei merge tu plin de credință din locul acesta, cu hotărâre să trăiești în frica și în ascultarea lui Dumnezeu,
sau abia aștepți să te desparți de frații cu care asculți acum pe Domnul - și după primul colț ascunzându-te de ei, te vei duce să-i pârăști, spunând vrăjmașilor lor, încă și mai mult, încă și mai multe, de câte ai văzut și ai auzit despre ei,
numai ca să le faci lor cât mai rău!
Să știi totuși că nu pe ei îi vinzi, ci sufletul din tine îl dai focului veșnic.
18 - Oare vei rămâne tu pe mai departe încă și mai hotărât și mai statornic printre frații aceștia ai tăi,
- sau te vei rătăci atras de învățăturile străine, între niște farisei potrivnici fraților tăi și învățăturii lor?
Tu poți alege ori una ori alta. Dar să știi că îți alegi viața ori osânda veșnică.
19 - Dragă suflete, mă cutremur din toată ființa mea, când mă gândesc că ai putea face totuși păcatul de moarte al trădării Domnului Hristos,
fără să te întorci cu plâns amar de pocăință, nici după aceste înștiințări!
Să nu te lase Dumnezeu să mai păcătuiești.
Dar luptă-te și tu.
20 - Iată uimirea: când undeva se petrece minunea unei învieri,
refacerea unei familii,
mântuitoarea îndreptare a unui suflet
- îndată se ivesc alarmiștii...
De ce oare îndată se ivesc ațâțătorii, pierzătorii, răufăcătorii?
De ce se ivesc zvoniștii și denunțătorii?
- De ce? - fiindcă toți aceștia sunt în slujba iadului și a pierzării.
Dumnezeule al conștiințelor, muncește-le conștiința până se vor trezi să dorească și să cunoască și ei nașterea din nou prin care să ajungă la iertarea Ta.
Amin.