Spunea cuvintele acestea despre Duhul, pe care aveau să-L primească cei ce vor crede în El. Căci Duhul Sfânt încă nu fusese dat, fiindcă Isus nu fusese încă proslăvit.
Aţi auzit că s-a spus: fiecare lucru are un duh şi fiecare trimes are un duh.
Dincolo de scris sau de cuvânt,
dincolo de lucrare sau de om,
există un duh.
Duhul care trimite pe om, duhul care lucrează prin el, care scrie şi vorbeşte din el, duhul care-l însufleţeşte.
Tot ce se vede şi se aude trupeşte, este numai vasul văzut de care se foloseşte duhul nevăzut. Este numai litera, numai forma dinafară, numai paravanul şi masca duhului ascuns, bun sau rău care lucrează prin el - şi duhul este totul.
Există oştiri de duhuri rele. Şi există oştiri de duhuri bune.
Duhuri în slujba lui Dumnezeu, sau duhuri în slujba diavolului,
lucrând pentru mântuirea oamenilor, sau pentru pierzarea lor.
Pentru Adevăr sau pentru minciună.
Pentru bine sau pentru rău.
Fiecare din noi ajunge rob al unui duh, în slujba căruia se lasă. Şi în măsura în care se lasă prin voinţa sa proprie stăpânit de el.
Şi cu cât se predă mai deplin în stăpânirea Sfântului Duh, cu atât spune mai mult şi mai frumos, mai convins şi mai puternic că Isus Hristos este Domnul.
Tot aşa nimeni nu poate să spună: Isus este anatema,
sau: nu este rai şi nu este iad,
sau: nu este Dumnezeu, sau nu este Hristos,
- decât prin duhul cel rău.
Şi cu cât cineva va fi robit mai mult de duhul rău, cu atât mai mult, sărmanul, va zice şi va face aşa.
Căci nu el vorbeşte, ci duhul rău pe care l-a primit în inima lui.
Duhul pe care omul l-a primit în el, de care este călăuzit şi care îl stăpâneşte, se revarsă prin fiinţa lui spre toate celelalte fiinţe.
Şi nu numai peste fiinţele cu care ajunge în strângere, ci chiar şi peste lucruri.
Roadele care îl însoţesc şi care îl urmează sunt dovada netăgăduită, pentru toţi cei care doresc să-l cunoască, nu numai pe omul ci mai ales pe duhul care se foloseşte de acel om.
Voi toţi care vreţi să aflaţi adevărul despre un duh, priviţi roadele care rămân unde lucrează el.
De sub frunzele vorbelor frumoase spuse de om,
de sub poleiala înfăţişării dinafară a omului,
De sub masca văzută, priviţi faţa adevărată.
Şi veţi cunoaşte desluşit dacă trebuie să primiţi sau să respingeţi duhul care vine prin orice om.
O Dumnezeule al Duhurilor,
Te rugăm să ne dăruieşti şi nouă lumina pătrunzătoare cu care putem vedea şi desluşi semnele duhului care îl stăpâneşte pe fiecare om,
ca să nu fim înşelaţi nici de vorbele, nici de înfăţişarea dinafară a nimănui,
ci pătrunzând în miezul şi în inima fiecăruia, să nu ne înşelăm nici preţuind, nici dispreţuind,
nici primind, nici respingând pe nimeni,
că numai atunci nu vom fi purtaţi încoace şi încolo de orice vânt de învăţătură şi de orice învăţător de vânturi,
prin viclenia oamenilor şi duhurilor atât de şirete în mijloacele de amăgire,
ci credincioşi Adevărului în dragoste, să creştem desăvârşiţi.
Amin.