Suflet al meu
Traian Dorz - Hristos - Binefăcătorul nostru
Suflet al meu cât de străin
ai fost cândva de trupul meu
când peste el era senin
era de tine cel mai greu
ce pentru el era plăcut
îţi era ţie-atât de-amar
el ne-ncetat flămând de lut
tu pururea-nsetat de har.
Tu ne-ncetat întors spre Cer
el ne-ncetat înspre pământ
tu suspinând în lanţ şi-n fier
el în păcat cu râs şi cânt.
Atâta drum am mers aşa
cu unu-n sus şi altu-n jos
cu unul rob la lumea rea
cu altul fiu al lui Hristos.
Dar slavă Celui ce-a adus
o zi în care am ajuns
un singur umblet cu Isus
şi-n ce-s văzut şi-n ce-s ascuns.
Suflet al meu, ce fericit
duci trupul azi după Hristos
când cu un eu deplin unit
caut să-L slujesc armonios
suflet al meu, zbori mai cu zel
nălţându-ţi trupul mai supus
pân-va fi ars de tot în el
acel puţin ce nu-i de Sus.