Și vor ieși afară din ele. Cei ce au făcut binele, vor învia pentru viață; iar cei ce au făcut răul, vor învia pentru judecată.
Există un singur bine: Hristos. Tot binele celălalt, de orice fel, izvorăște din acesta (Matei 19, 17).
Toate celelalte rele de pe lume, de orice fel, vin din acesta.
Și Judecata va sta numai în acest singur lucru: dacă L-au primit pe Hristos, sau nu L-au primit (Matei 25, 31-46).
Numai pentru că L-au primit pe Hristos vor fi răsplătiți cei neprihăniți cu viața veșnică.
Și numai pentru că L-au respins pe El, vor fi osândiți ceilalți.
De alte păcate nici nu se pomenește în Cuvântul Judecății de Apoi.
Pentru cei care L-au primit pe Hristos, acest lucru este un merit atât de mare încât le-a acoperit toate păcatele.
Pentru cei care nu L-au primit pe Domnul, acest singur lucru este un păcat atât de mare încât le-a acoperit toate meritele. Chiar și numai păcatul acesta singur, e de-ajuns să-i osândească pe vecii vecilor. Nici nu-i nevoie să li se mai amintească și celelalte păcate pe care le-au făcut.
Dragă suflete... și tu vei învia din mormântul tău!
Chiar dacă milioane și milioane multe de ani ar fi să treacă după moartea ta, până va veni Ziua Judecății,
chiar dacă și orice amintire despre tine se va fi uitat,
chiar dacă nici cruce, nici iarbă nu vei mai avea pe mormânt,
chiar dacă ai fost îngropat în fundul apelor mării,
chiar dacă ai fost mâncat de fiarele sălbatice,
chiar dacă ai fost prefăcut în cenușă de flăcări,
chiar dacă trupul tău a fost măcinat și nimicit,
- tu nu ești pierdut. Pentru că nimic nu se pierde, totul numai se transformă.
Materia ta există.
Materia fiecărui om care a trăit vreodată pe pământul acesta există.
Moartea nu este o nimicire ci este o trecere în altă existență.
La înviere va fi numai rechemarea.
Ce frumos spune Omar Khayyam:
Omule, calcă încet oriunde pui piciorul tău,
olarule, umblă încet cu lutul pe care îl frămânți,
bulgărul acesta a fost ochiul unui tânăr,
sau o șuviță din părul unei fecioare.
În pământul pe care calci tu acum există, transformată, materia din care a fost poate cândva trupul lui Abel sau al lui Adam sau Noe,
al lui Avraam sau Isaac,
al lui Moise, David, Isaia, Pavel, Ioan, Petru, Maria, Suzana sau Marta...
Al mamei tale, al copilului tău, al soției tale sau al soțului tău, sau al altora...
La glasul puternic al Domnului, la strigătul Lui, toți cei care zac de mii de ani în toată pulberea pământului
și peste care au arat plugarii și au trecut pașii,
toți împreună cu noi care vom fi adormit în Hristos, vom învia odată,
într-o clipeală din ochi,
în trupul cel slăvit,
în trupul de materie spiritualizată.
Și tot așa există Cain, Core, Datan, Iuda, Pilat, Caiafa, Dima, Diotref, Alexandru, Neron, Iulian...
Glasul înfricoșat îi va trezi și îi va readuce și pe ei într-un trup nemuritor,
pentru ca sufletul care a păcătuit să ispășească împreună cu trupul lui,
nelegiuirile pe care împreună le-au făptuit. Și pe cele care din vina lor le-au săvârșit și alții, urmându-le îndrumarea.
Dacă tu L-ai primit pe Hristos în viața și în inima ta, poți să te bucuri în liniște și să adormi în pace. N-ai să te mai temi nici de moarte, nici de Judecată.
Fii cu grijă însă cât vei trăi. Teme-te și ferește-te mereu de păcat. Apoi nu te mai teme de nimic altceva.
Fie că vei fi pe pământ, fie că vei fi sub el, glasul cel dulce al Mântuitorului tău, te va chema la viața și la fericirea pe care ți-a pregătit-o. Iar tu îl vei auzi fericit și te vei duce împreună cu cei care L-au iubit pe Hristos și pe care i-ai iubit tu.
- Dacă însă nu L-ai primit încă pe Hristos ca Mântuitor al tău, primește-L chiar acum și vino la El chiar acum.
Ca să nu mergi Mâine la Judecată și la pierzare,
ci la viață cu El și cu ai Lui.
Dumnezeul nostru Cel Viu și Puternic,
fie binecuvântat Numele Tău...
Smeriți înaintea Ta, Te rugăm să ne păzești de orice necredință și de orice cădere,
pentru ca la Marea Înviere să putem auzi cu bucurie glasul Tău
și să înviem pentru viața veșnică.
Amin.