Tineretul creator
Traian Dorz - Întâi să fim
1 - Toate familiile și grupările creștine se străduiesc să crească și să formeze un tineret credincios, din care să aleagă pe parcurs lucrători binecuvântați în via Domnului, vestitori înflăcărați ai Cuvântului Sfânt, scriitori, poeți, cântăreți și păstori ai turmei sfinte.
Un astfel de tineret dorim și noi. Ne rugăm neîncetat pentru el și suntem fericiți că Domnul ne ascultă și ni-l dă.
2 - Ne bucurăm văzând că râvna pentru un tineret sfânt se desfășoară frumos peste tot. Vedem cum toate familiile evanghelice se străduiesc să crească și să formeze indivizi desăvârșiți, tineri destoinici, în stare de orice lucrare bună. Aceasta este o mare și binecuvântată trebuință și noi ne rugăm pentru formarea de indivizi desăvârșiți în toate privințele.
3 - Dar noi în Sfânta Lucrare a Domnului în care suntem, ne străduim să mergem un pas mai departe în munca aceasta. Dorim și luptăm să putem crește și forma nu numai indivizi desăvârșiți, adică fiecare separat realizându-se la cel mai înalt nivel duhovnicesc și creator posibil, - ci la formarea unei conștiințe de grup, la acest nivel.
4 - Duhul Domnului a dorit și dorește ca noi să nu rămânem numai la o conștiință individuală de creștini și lucrători talentați ai Lui. Ci vrea să ne ridice mai sus, să ne ducă la starea cea mai înaltă și la posibilitatea mult mai largă a unității și colaborării creatoare între toți cei înzestrați de El cu darul inspirației divine.
5 - Să simțim puternic în noi acel specific al Frățietății noastre, al grupării sfinte din care facem parte și astfel să ne disciplinăm gândirea, voința și simțirea noastră, dirijându-ne inspirația pe linia creatoare a acestui specific frumos și sfânt.
6 - Aceasta depinde de fiecare dintre creatorii din Lucrarea lui Dumnezeu. Manifestându-și originalitatea sa, prin felul său personal de a lucra, totuși fiecare să se străduiască să-și unească și să-și întrepătrundă această originalitate cu mireasma și lumina specificului dulce și cald al grupării sfinte, de care este pătruns.
Ca o funie împletită strâns din toate corzile, fiecare cu o altă nuanță, dar tocmai prin asta mai frumoasă în întregimea ei.
7 - Noi toți suntem copii ai lui Dumnezeu, dar ne-am născut într-o lucrare, într-o familie duhovnicească a Lui, care își are felul ei în Hristos, originalitatea ei, duhul ei ca bisericile din Apocalipsa, fiecare îngerul ei, sfeșnicul ei, steaua ei, fiindcă își are fiecare solia ei, chemarea ei, scopul ei.
8 - Ce minunat de înțelept le-a rânduit Cel ce le-a făcut și le ține în Mâna Sa pe toate!... Atât de felurite în structura lor fiecare - și totuși atât de armonioase din diversitatea lor toate împreună. Fiecare cu specificul ei aparte, - dar toate colaborând la scopul comun.
9 - Și dacă fiecare lucrare evanghelică având ceva al ei aparte, au totuși comun toate împreună același mare și unic scop de a-L sluji pe Domnul și Împăratul Isus Hristos care este al tuturor.
Tot așa în cadrul fiecărei lucrări, fiecare creator și lucrător al ei, având originalitatea și felul său deosebit de al celorlalți, trebuie totuși să ajungă pătruns în toate ale sale de specificul împărțit de Duhul Harului, - grupării și familiei în care s-a născut.
10 - Noi nu avem și n-am fost rânduiți să avem o misiune izolată, o lucrare aparte de ceilalți frați ai noștri, un duh străin de al lor. Ci noi avem cu toții împreună o lucrare sfântă de făcut. Trebuie împreună să îndeplinim un scop măreț. Trebuie împreună să colaborăm cât mai strâns spre realizarea la un tot mai înalt nivel, tot ce creăm pentru Domnul nostru, pentru frați și pentru toți semenii noștri.
11 - Acesta este scopul lui Dumnezeu, iar noi trebuie să îmbrățișăm scopul lui Hristos și să ne identificăm cu el. Cât de minunat era organizat poporul lui Dumnezeu în vechime. Fiecare seminție a lui Israel își avea locul ei, rostul ei, specificul ei. În cadrul fiecărei seminții familiile care o alcătuiau aveau la fel fiecare locul ei, rostul ei și specificul ei. Apoi în cadrul fiecărei familii, fiecare suflet își avea tot așa locul său, rostul său, chemarea sa.
Oare nu trebuie să fie la fel și în Israelul duhovnicesc?
12 - Și totuși toți indivizii, toate familiile și toate semințiile alcătuiau prin întocmirea minunată a lui Dumnezeu un singur și același popor, care împletea prin frânghia lui, toate corzile separate ale tuturor fiilor săi, unite strâns și armonios între ele.
13 - Acesta este felul înțelept după care lucrează și astăzi Duhul lui Dumnezeu, pentru că scopul și voia Lui este să mântuiască pe toți oamenii, toate familiile, toate semințiile și toate popoarele lumii, începând de la mic spre mare, de la individ spre grup. De aici și până la marginile pământului.
14 - Acesta este un adevăr: ca să avem popor credincios, trebuie să avem familii credincioase. Ca să avem familii credincioase, trebuie să avem indivizi credincioși. Și ca să-i avem pe aceștia, trebuie să-i formăm în duhul dragostei de familie, de neam, de oameni.
15 - Pentru aceasta a dat Dumnezeul Darurilor tot felul de daruri unor oameni, tocmai pentru ca ei, fiecare să contribuie armonios cu darul său la formarea și la desăvârșirea vieții, tuturor care alcătuiesc neamul lor, în vederea împlinirii marelui scop și gând al lui Dumnezeu: fericirea fiecăruia în parte și a tuturor la un loc.
16 - Fiecare deci dintre cei care au primit un talent și un talant de la Dumnezeu, trebuie să știe că el este deosebit de obligat prin chiar primirea acestui dar, să lucreze cu el în vederea împlinirii scopului final al Celui care i-a dat acest dar.
17 - Și cu cât cineva a primit un dar mai deosebit, mai mare, mai frumos, - cu atâta primitorul acesta trebuie să se simtă mai îndatorat față de Cel care i-a dat acest dar - și față de cei pentru care i-a fost dat.
El este ca un slujbaș, angajat într-un serviciu, și care este obligat atât față de Stăpânul său, cât și față de supușii săi.
18 - A crea, este ceva Dumnezeiesc. Dumnezeu este Creatorul a toate. El a creat frumos tot ce a creat, pentru că El este Frumusețea și Creatorul Frumuseții. El ne-a creat și pe noi într-un fel atât de minunat cum spune sfântul psalmist: Te laud căci sunt o creatură atât de minunată (Ps. 139,14).
19 - Dumnezeu a pus și în sufletele noastre darul creației... O ce dar divin este darul creației. Și din acest dar, partea cea mai frumoasă o au creatorii Cuvântului: poeții, scriitorii, cântăreții, vestitorii înflăcărați ai Evangheliei. Dar mai ales poezia și cântarea, poeții și cântăreții lui Hristos.
20 - Toate celelalte feluri de creație vor înceta odată, pentru că și cunoștința de azi și vorbirea și știința de azi vor avea sfârșit. Dar poezia și cântarea nu vor sfârși niciodată. În poezie și cântare Dumnezeu a pus un dar nemuritor. Lor, El le-a rânduit o existență eternă, o frumusețe și un scop veșnic.
De aceea voi tineri poeți și compozitori trebuie să vă dați toate silințele să vă înălțați până la înălțimea acestui scop. Să vă formați o atât de înaltă conștiință, încât să vă identificați total cu gândul și scopul Marelui și Frumosului Creator care v-a dat însușirea Sa strălucită, acest dar strălucit.
Și să creați lucrări vrednice de El.
Fiți binecuvântați.
Amin.