Un biruitor veşnic
Traian Dorz - Împreună lucrători cu Dumnezeu
Slăvit să fie Domnul că, iată - însoţind pe lucrătorul vrednic de încredere, care a fost chemat de Dumnezeu la împreună-lucrarea cu El, spre vestirea mântuirii în Numele lui Hristos, și care a fost rânduit să meargă apoi ca să ducă vestea acestei mântuiri la toți semenii săi - ne-am apropiat de sfârşitul ostenelilor, luptei şi isprăvniciei sale.
L-am însoţit de la început, din clipa când a fost străpuns în inimă de Cuvântul lui Hristos, când, în focul rugăciunii şi în baia lacrimilor, s-a predat lui Hristos, ridicându-se de la picioarele Crucii Lui un om nou. Născut nu din sânge, nici din voia firii sale, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu (Ioan 1, 13).
Legământul lui de predare în slujba lui Hristos a fost adânc şi adevărat. Sufletul lui a fost sincer. Cugetul lui a fost curat. Toată fiinţa lui a fost umplută de Hristos. Bucuria îngerilor Domnului din adunarea din ceruri la întoarcerea lui a fost strălucită (Luca 15, 10). Şi tot aşa a fost bucuria fraţilor din adunarea lui de pe pământ. De atunci el a crescut în Domnul, iubit şi preţuit înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor (Luca 2, 52; Prov. 3, 4; 1 Samuel 2, 26; Fap. Ap. 2, 47; Rom. 14, 18).
Curând s-a dovedit în viaţa lui că, în tot ce face şi vorbeşte, este pătruns de conştiinţa răspunderii faţă de Domnul şi faţă de Frăţietatea sa. Prin Cuvântul lui Dumnezeu, prin rugăciune şi prin părtăşia frăţească, viaţa lui a căpătat o tot mai mare lumină, curăţie şi putere în trăirea şi mărturisirea Evangheliei. Plinătatea Duhului Sfânt din lăuntrul lui a făcut să se vadă tot mai frumoase înafară roadele acestei plinătăţi.
Astfel el s-a dovedit un vrednic om al lui Dumnezeu, în stare să pătrundă tainele lui Dumnezeu, spre a le putea descoperi oamenilor. Și să înţeleagă tainele oamenilor, spre a le putea şi împlini pentru Dumnezeu.
Pentru că puterea înnoitoare şi înţeleaptă a Evangheliei lui Hristos era lumina şi bogăţia vieţii sale, el a împărţit prin orice cuvânt şi prin orice pas al său, în orice loc şi oricui, ceva din bogăţia aceasta fericită şi fericitoare. Toate expresiile fiinţei lui au luat parte la Bună Vestirea aceasta, dovedind cu lumina lor că vorba lui de aur ieşea dintr-o inimă de aur.
Astfel prezenţa lui în orice loc devine o lumină. Seriozitatea lui inspiră seriozitate. Cinstea lui îndeamnă la cinste. Tăcerea lui îndeamnă la meditaţie. Puterea care este peste el îndeamnă la pocăinţă. Neputând suferi minciuna şi nedreptatea, el apără cinstea şi adevărul în orice loc şi cu orice preţ.
Ca tată al familiei sale, ca soţ ori ca fiu al părinţilor săi, el îşi împlineşte faţă de ei în aşa fel orice datorie, încât capătă un respect aproape sfânt, în faţa tuturor.
Acum a devenit un vrednic propovăduitor al lui Hristos. Din pricina vieţii sale, tot cuvântul plin de putere şi de înţelepciune care iese din gura lui este ascultat nu cum este ascultat cuvântul unui om, ci cum este Cuvântul lui Dumnezeu, aşa cum şi este în adevăr. Şi mulţi, crezându-l, vin la mântuire.
Ca un trimis al lui Hristos, el spune cu vrednicie Cuvântul lui Hristos. Ca om al rugăciunii, este totdeauna plin de putere și înconjurat de evlavie. Ca un ostaş vrednic al Domnului, el este un luptător neînfricat cu toate păcatele din el şi din alţii. Ca muncitor vrednic, el face cinste Domnului şi credinţei, pentru că punctualitatea lui, modestia lui, vrednicia şi priceperea lui îl fac să fie admirat şi iubit de colegi şi de superiori.
Fiind frate statornic în adunare, ascultător şi ascultat, iubitor şi iubit, paşnic şi împăciuitor, a devenit un stâlp pe care se reazemă mulţi şi multe în Lucrarea lui Dumnezeu. Fiind rob al tuturor pentru Hristos, el a devenit un păstor, un învăţător şi un model binecuvântat.
Acum se apropie de capătul luptelor sale şi de împlinirea fericită a isprăvniciei încredinţate lui de către Hristos. Faţa lui străluceşte... Sufletele crescute de el strălucesc. Cuvintele şi învăţăturile lui rămân nemuritoare. Pilda vieţii lui le dă tuturor acoperire şi valoare nepreţuită...
Mergi fericit spre înviere şi cunună, viteaz al lui Hristos şi vrednic împreună-lucrător cu El! Şi faptele tale care au mers înaintea ta... şi faptele tale care te urmează, toate mărturisesc despre tine că ai fost un vas de cinste, folositor Stăpânului tău. Ţi-ai făcut datoria. Intră strălucit la răsplata veșnică. Și prețuiește fericit cununa slavei.
Slavă veşnică Ţie, Marele nostru Dumnezeu şi Mântuitor Iisus Hristos, Care, prin slăvita Biruinţă pe care ne-ai adus-o, ai făcut şi faci mereu atâţia biruitori prin harul Tău!
Slavă veşnică Ţie pentru fiecare luptător al Tău care trece în veşnicie biruitor!
Slavă veşnică Ţie pentru fiecare împreună-lucrător al Tău care clădeşte pe Temelia Ta de aur, argint şi pietre scumpe, pe care focul încercării le face mai strălucitoare.
Te rugăm, fă ca fiecare ostaş al Tău să sfârşească astfel.
Te rugăm, fă ca fiecare lucrător al tău să lucreze astfel.
Pentru ca întreagă Oastea Ta să fie slăvită.
Întreagă Lucrarea Ta strălucitoare.
Şi întreagă lumea Ta să fie mântuită.
Prin Tine şi prin ei.
Amin.
Când ai luat pe umăr crucea...
Când ai luat pe umeri crucea să mergi pe calea lui Iisus,
din prima zi, ce piedici grele, din orice parte ţi s-au pus!
Ce crâncen te lovea vrăjmaşul cu ură, chiar din primii paşi,
ce lupte, ce poveri, ce pierderi ca să te-nfrângă să te laşi!
N-a fost durere să te cruţe, ispită să nu-ţi vină-n gând,
fiinţe să nu-ţi pună piedici şi ceas să nu-l îngropi plângând!
Dar rupt deplin de toţi deodată, napoi n-ai vrut să mai priveşti,
nainte n-ai zărit o rază, dar n-ai putut să nu păşeşti.
Puteai să-ţi rupi de toţi iubirea şi-n lacrimi inima să-ţi storci,
puteai să mori în orice clipă... dar nu puteai să mai întorci.
Prezentul tot ţi-era chemarea, Trecutul tot îţi era şters,
n-ai vrut nici glas, nici chip, nici mână
vreai doar atât: să mergi,
- şi-ai mers!
Privirea neclintit ţinându-ţi la Crucea Celui Preaiubit,
nici dintr-o parte, nici din alta, nimica nu te-a mai vrăjit.
Puteau să cadă, să se-abată sau să se lase-oricâţi pe drum,
puteau să-ţi facă răni de moarte,
din tot ce-aveai, să-ţi lase scrum.
Puteau să-ţi vină mii de piedici, un munte după celălalt -
ce te-atrăgea să mergi nainte era de mii de ori mai nalt.
Te-ai poticnit ades pe cale... De multe curse-ai fost înfrânt,
dar harul te-a salvat din toate mai întărit în legământ.
- Şi-acum, când capătul e-aproape,
privind napoi te-nchini smerit,
adânc mulţumitor spre-Acela ce ţi-a rămas Nedespărţit,
că-n tot ce-ţi dă e numai milă
şi-n tot ce-ţi face-i numai har
şi Care Însuşi, te va duce la Cer, cu-al biruinţei car...
Din faţa cerurilor care te-aşteaptă să le vii slăvit,
mai binecuvântează-o dată pământul unde-ai biruit.
Mai tare ca toţi vrăjmaşii Săi
Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia, este mai tare ca toţi vrăjmaşii Săi. În decursul veacurilor au fost nenumăraţi vrăjmaşi puternici care au luptat împotriva lui să-l nimicească. Dar Cuvântul lui Dumnezeu era ca o stâncă uriaşă care a căzut de fiecare dată peste cei care voiau să o clintească - şi i-a nimicit.
Credinţa în Dumnezeu este mai tare ca toţi vrăjmaşii săi. Ea a fost ca un cuptor uriaş care n-a ars pe cei care erau în el, dar a nimicit pe totdeauna pe cei care prin focul prigonirilor, voiau să nimicească pe cei ce cred.
Hristos, Mântuitorul şi Dumnezeul nostru, a fost, este şi va fi mai tare ca toţi vrăjmaşii Săi. Istoria este martoră că toţi cei care s-au ridicat împotriva Lui au fost nimiciţi până azi. Profeţia este martoră că toţi cei care se vor mai ridica împotriva Lui, până în veac, vor fi tot aşa de sigur nimiciţi (1 Cor. 15, 25-26).
Voi, care aţi avut harul să-L cunoaşteţi pe Iisus şi să-L însoţiţi, fiţi tari şi plini de siguranţa că luptaţi pentru Biruitorul Veşnic. Ultima biruinţă va fi a Lui şi a voastră. Muriţi încredinţaţi de asta!
Celui ce va birui
Domnul Iisus Hristos făgăduieşte biruitorului Său, numai în Cartea Apocalipsei, paisprezece răsplătiri:
3 - Îi voi da să mănânce din mana ascunsă.
4 - Îi voi da o piatră albă şi pe piatra aceasta este scris un nume nou pe care nu-l ştie nimeni decât acela care-l primeşte (Apoc. 2, 17).
7 - Va fi îmbrăcat în haine albe.
8 - Nu-i voi şterge nicidecum numele din Cartea Vieţii.
10 - Îl voi face un stâlp în Templul Dumnezeului Meu.
11 - Voi scrie pe el Numele Dumnezeului Meu .
12 - Și numele cetăţii Dumnezeului Meu.
- O, Dulce Iisus, fă-ne și nouă parte de aceasta!
Amin!