Un gând rău
Traian Dorz - Eterna Iubire
1 - Un gând rău pe care l-ai primit în inimă, chiar dacă la început părea mai puțin rău,
- el tot acolo te va duce, la iad.
Gândul de desfrânare, de furt, de vânzare, de răzbunare, pe care și tu se poate că l-ai primit în inima ta
și poate că îl mai porți încă, umblând mereu după prilejurile de a ți le împlini,
- acolo te va duce sigur și pe tine, la iad, ca și pe Iuda.
2 - Aștepți poate să plece soțul tău de acasă?
sau să vină noaptea când trecătorii se vor rări pe uliță?
sau să poți ajunge la cutare autoritate?
sau să-ți vină la îndemână o clipă prielnică?
Asta aștepți? Ca să-ți poți pune gândul rău la faptă?
Da! Satana te va orbi, în clipa prielnică păcatului.
Apoi, orbindu-te, cu ușurință te va împinge în prăpastia faptei dintr-o dată.
3 - Dar și când Dumnezeu îți pune în inimă un gând bun, ai grijă și împlinește-l numaidecât, fără întârziere.
Căci pe acela îndată vine Satana și-l ia îndată din inima ta,
4 - Când Satana ți-a pus în inimă un gând care este îndoielnic, nu te grăbi să-l asculți niciodată.
Căci de firul acestui gând, este legată sabia cu care Satana te poate ucide pe tine și pe mulți alții.
Gândul cel bun este sigur. După aceasta să-l cunoști.
5 - Ce durere a fost în seara Cinei pentru Domnul, că nimeni dintre cei apropiați ce stăteau la masă împreună cu El, nu-I înțelegeau nici cuvintele și nici starea Lui!
Chiar cei mai apropiați ai Domnului Isus, Îi erau în privința aceasta atât de străini și de îndepărtați, tocmai atunci când Domnul avea nevoia cea mai arzătoare de înțelegerea lor.
6 - Ce dureros este când Lucrarea Domnului trece prin locurile pline de primejdii,
prin stări pline de răspundere,
printre vrăjmași plini de vicleșuguri
și chiar cei ce stau la masă, - nu înțeleg aceasta.
Chiar cei mai din frunte, - parcă sunt niște străini.
Chiar cei mai cu răspundere pentru toate acestea, - nu pot nici simți și nu pot nici ajuta cu nimic,
- fiindcă nu înțeleg.
7 - Ba încă mulți dintre ei, în loc să vadă limpede primejdia care amenință Cauza Domnului,
și să caute cât le stă în puterea lor să împiedice răul care ar putea veni peste Lucrarea Evangheliei, din pricina acelora care au gânduri vinovate în inimile lor, -
- tocmai ei înțeleg greșit, înțeleg rău cu totul altfel de cum ar trebui să înțeleagă.
8 - Unii nu înțeleg nici atâta că Lucrarea Domnului a avut totdeauna nevoie de unitate înăuntrul ei
și de orientare chibzuită în afară,
dar în vremile cele mai grele, are și mai mare nevoie de acestea.
9 - Alții nu înțeleg că dacă totdeauna Biserica lui Hristos a avut nevoie de bărbați plini de chibzuință și de înțelepciune,
- apoi în vremile de primejdie și de strâmtorare - e nevoie și mai mare de astfel de oameni...
10 - În împrejurările grele, fiecare mădular al Lucrării Domnului răspunde nu numai pentru sine ci și pentru ceilalți toți.
Căci fiecare faptă a oricăruia dintre ei, se răsfrânge asupra tuturora.
Și fiecare nechibzuință a cuiva, aduce pagubă, prigonire și necaz peste toată Lucrarea lui Dumnezeu.
Câtă grijă ni se cere nouă fiecăruia pentru tot ce are Dumnezeu
pentru că fiecare avem o răspundere pentru asta.
11 - O înțelepciune prevăzătoare, trebuie să îndrume în vremile grele cumpătat orice cuvânt. Și orice faptă. A fiecăruia. Și a tuturor.
Să găsească cele mai potrivite mijloace pentru ca Lucrarea Domnului să poată trece prin primejdii cu cât mai puține pierderi.
Și să poată ieși din strâmtorare, cât mai curând.
Fiecare dintre noi vom răspunde pentru asta.
12 - Pentru cei buni, anumite fapte ale celor nelegiuiți par cu neputință de săvârșit, - fiindcă ei n-ar fi în stare să le facă nici dacă ar păși în fața morții.
Din pricina asta, ei nu pot crede să le poată face nimeni nelegiuirea.
Chiar când aud din cea mai crezută gură, ei cei nevinovați - tot își mai închipuie că, - poate nu-i tocmai așa...
13 - De aceea, vânzătorul face printre cei nevinovați nespus mai mult rău de cum s-ar putea crede, - fiindcă ei nu știu să se ferească de el.
Mincinosul înșală pe nespus mai mulți de cum gândești, fiindcă cel sincer îl crede și pe el că este tot sincer.
Și pierzătorul face mult mai mare spărtură de cum îți închipui, căci nevinovații nu știu să se apere.
14 - De trimisul ceresc care înștiințează și sfătuiește,
care îndeamnă spre ferirea de mincinoși
și spre depărtarea de amăgitori
și spre păzirea de vânzători
- bietele suflete nu-l cred.
Parcă nu-l pot crede. Nu le vine să creadă că ceea ce el le spune este chiar așa. Că este și chiar așa.
Însuși mincinosul, prefăcut în „frate” vine și le spune să nu-l creadă pe cel ce înștiințează, ci să-l creadă pe el, pe cel ce îi minte.
Și atunci sufletele sincere care nu-și pot închipui cât de mincinos e mincinosul, - și cât de viclean este vicleanul - cred prea puțin pe fratele sincer și vrednic
ori nu cred nimic
- dar cred foarte adesea pe mincinosul.
Așa se fac și din niște nevinovați, părtași la păcatul mincinosului. Fiindcă pe cel rău îl cred, iar pe cel bun - nu!
15 - Cei buni nu cred că vânzătorul îi caută numai pentru a culege de la ei foloasele vinovate după care umblă,
ci cred că vine pe la ei tot din dragoste, - așa cum se preface el.
Nu cred că vorbărețul acesta umblă doar pentru a-L pârî pe Domnul lor,
și pentru a-i da pe cei nevinovați în mâinile cele rele. Ci cred că Iuda umblă să facă ceva cumpărături pentru Praznic,
sau vine tot să dea ceva săracilor...
Ce amăgire!...
16 - Fiindcă vânzătorul știe că foarte ușor îi poate înșela pe cei cinstiți, dacă întrebuințează câteva cuvinte frumoase, câteva istorioare, câteva versete, câteva cântări...
O, voi cei nevinovați nu vă lăsați tot așa ușor înșelați!
Mai și treziți-vă odată!
17 - Nu vă lăsați tot așa de ușor înșelați de uneltele lui Satana, care se dau drept frați, - fiindcă umblă printre voi.
Nu vă lăsați amăgiți de cuvintele meșteșugit alcătuite ale celui ce se preface ucenic, dar este iudă!
Cuvintele lui seamănă cu ale celor ce sunt frați, dar faptele lui sunt nelegiuite, umbletele lui dubioase, relațiile lui vinovate...
Mai uitați-vă și la acestea - nu numai la vorbăriile lui religioase!
18 - Nu vă lăsați înduplecați așa ușor nici de lacrimile și de istorioarele lui.
Uitați-vă la ochii lui înșelători
uitați-vă la roadele lui.
Uitați-vă la familia lui duhovnicească și la roadele acesteia.
Fiindcă el nu mai folosește acum nici cuvintele, nici lacrimile decât spre a putea face printre voi, mai cu multă ușurință și mai acoperit, - slujba satanică de iudă și de vânzător de frați.
19 - Nu vă înșelați nici crezând că în el a mai rămas ceva din evlavia de altădată, când vă părea că era curat.
Căci gândul de la Satana este ca infecția pătrunsă în sânge. Curând ucide tot ce este sănătos în trup, dacă a mai fost ceva vreodată și sănătos.
Și infectează totul ca veninul ucigaș.
Pentru astfel de oameni nu mai este nici o nădejde de îndreptare
ca pentru cei pătrunși de cancer.
20 - Ascultați din timp înștiințarea și feriți-vă de acela despre care frații buni vă tot spun de ani de zile și de repetate ori, să vă feriți.
Nu vă închipuiți că vi se spune ceva prea-prea de tot - și că frații buni și statornici, - n-au toată dreptatea
căci cine nu crede la timp înștiințarea va avea soarta Satanei.
Doamne Isuse, izbăvește-ne de o astfel de soartă.
Amin.