
Un har al Domnului: fetița
Traian Dorz - Scumpele noastre surori
Și acum, după ce am privit aceste lucruri de până aici, care sunt la fel de adevărate și de trebuitoare pentru fiecare soră a noastră de orice vârstă a vieții ar fi ea,
- să apropiem și mai mult lumina Cuvântului voii lui Dumnezeu de fiecare stare în care s-ar putea găsi în clipa aceasta sufletul surorii noastre, căreia i se adresează dragostea lui Hristos.
Vom începe cu vârsta cea mai tânără: vârsta copilăriei. Căci prin vârsta asta trec toate sufletele care urcă, până unde pot, pe scara vieții...
Din orice părinți s-ar naște...
în orice casă ar veni pe lume
și orice fel de viață ar trebui să ducă, vârsta copilăriei este cea mai frumoasă și cea mai senină pentru fiecare viață care se naște în lumea aceasta.
Nimeni dintre noi nu-și poate alege părinții din care se va naște,
nici casa în care să vină pe lume,
nici sexul său,
nici chipul său,
nici darurile sale,
nici sănătatea sau frumusețea sa.
Toate acestea i le hotărăște Dumnezeu.
Când, mai înainte de a-și primi viața, Dumnezeu îi ia din Sine sufletul, El le hotărăște pe toate, îl sărută, îl binecuvântează și îl trimite să se întrupeze în ființa care se va naște, ființă care va deveni trupul său și viața sa.
Atunci Dumnezeu îi rânduiește tot binele pe care trebuie să-l facă în viața sa de pe pământ,
spre a-L slăvi pe El, Făcătorul său,
spre a trăi spre bucuria și folosul semenilor săi, înfrumusețând viața lumii.
Și spre a ajunge din nou la El cu o viață de înfăptuiri frumoase, ca să primească o stare și mai fericită în viața veșnică în care va intra, după ce va ieși din aceasta.
Acesta este gândul lui Dumnezeu pentru orice ființă - bărbat sau femeie - care se naște pe pământ.
De aceea odată cu trimiterea pe lume a unei ființe, Înțelepciunea Dragostei Dumnezeiești, i-a rânduit totul, luminos și fericit.
Dacă și părinții, întâi; dacă, după aceea și copilul, umblă în lumina voii lui Dumnezeu, totul se va desfășura fericit.
Dar de cele mai multe ori nu este așa...
De cele mai multe ori păcatele părinților se răsfrâng dureros asupra vieții copilului care se va naște... Până când apoi la păcatele lor se mai unesc și păcatele lui.
Dar acum veniți să urmărim viața unei ființe care se va naște fetiță, din părinți credincioși.
Din pricina părinților credincioși, copiii lor sunt sfinți și binecuvântați
Ceruți de dragostea lui Dumnezeu... primiți cu mulțumire... predați Lui cu rugăciune încă înainte de a se naște, - copiii părinților credincioși sunt sfinți și binecuvântați.
Astfel vine în casa celor doi soți un suflet nou, încredințat lor spre îndrumare mântuitoare: fetița.
Cei doi care mai înainte erau numai soț și soție, primesc acum un har nou și un nume nou: tată și mamă.
O nouă dragoste, pe care n-o avuseseră mai înainte, apare în inimile lor și în casa lor.
O verigă de aur, mai tare și mai scumpă decât cea din dragostea lor, îi unește și mai strâns de acum.
Peste mica ființă, mai dragă ca orice pe lume, se apleacă lipite una de alta, fețele celor doi părinți într-o sfântă înfiorare fericită și ocrotitoare.
Deasupra leagănului scump se împreună adesea mâinile lor în rugăciunea cea mai fierbinte și mai puternică, cerând Domnului lumina harului Său peste ființa și viața acestei făpturi atât de scumpe, dată lor de Dumnezeu.
Iar pe fruntea ei micuță și dragă, se întâlnesc împreunându-se înfiorate, sărutările buzelor lor unite, când somnul o cuprinde binefăcător.
Pe rând se ridică noaptea, s-o privească dormind.
Cu toată oboseala muncii lor grele de peste zi, nu le este greu să se scoale la cel dintâi semn care îi cheamă lângă leagănul așezat alături de ei.
Și nu este jertfă pe care să nu fie în stare s-o facă pentru ca odorul dragostei lor să scape de o suferință sau de o primejdie.
Dar pentru multe familii, venirea unei fetițe este privită și primită nu cu prea mare bucurie.
Mulți ar vrea mai bine un băiat, decât o fetiță.
Însă pentru familia credincioasă, voia lui Dumnezeu este mai presus decât orice alegere.
Și atunci când vine fetița, ea este socotită ca tocmai cel mai bun dar și mai scump potrivit pentru ei și trimis de dragostea lui Dumnezeu.
Nimeni nu știe planul lui Dumnezeu. Poate că această fetiță este rânduită să fie o mare binecuvântare pentru mulți, prin chemarea deosebită pe care i-a rânduit-o ei din veșnicie Dumnezeu.
Câte fetițe din acestea n-au ajuns femei sfinte, soții, surori sau mame binecuvântate în Lucrarea lui Dumnezeu!...
Astfel, fetița crește sub îndrumarea rugăciunii și vegherii sfinte.
Mama îi va fi cel dintâi model, învățător și prieten...
De la mama va vedea. De la mama va învăța. Și mama îi va spune totul.
Lângă mama va îngenunchea la rugăciune.
După mama va învăța să spună Tatăl nostru și să cânte Domnului.
Privind la gura mamei, va asculta primele versete ale Evangheliei sfinte.
Și după mama ei, se va deprinde fetița să le știe singură.
Din cuvintele mamei dulci, va învăța ea primele poezii și cântări, care o vor umple de bucurie pe ea și pe alții...
Cu mama de mână se va duce prima dată la biserică și la adunare...
Lângă mama ei va învăța să îngenuncheze cu sfântă evlavie, împreună cu surorile.
Cu mama se va apropia în frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste, de Crucea și de Jertfa Domnului nostru Isus Hristos, împărtășindu-se prima dată din Taina Răscumpărătoare a Trupului și a Sângelui Său Cel Sfințitor.
Cu mama va deprinde ea tot ce este plăcut înaintea lui Dumnezeu și cuviincios înaintea oamenilor.
Cu mama de mână va intra ea apoi la anii școlii, în clădirea din care va trebui ea să iese cu mai multă lumină și cunoștință. Spre a fi mai bine pregătită pentru binele pe care va trebui să-l facă în viață. Pentru fericirea ei și a altora...
De la mama ei va afla că și ea trebuie să se nască din nou pentru Domnul și să se predea lui Hristos.
Ca să aibă părtășie personală și ea cu Dumnezeu.
Că numai harul Domnului Iisus îi cruță deplin și ființa ei și îi îndepărtează păcatul, punând-o într-o stare după voia lui Dumnezeu.
Și cu mama de mână va merge la adunarea frățească, în ziua când, răspunzând la chemarea Domnului, va îngenunchea și ea în fericirea legământului ei cu Hristos.
Și prima dată, cu glasul gurii ei, cu toată căldura inimii ei, cu toată curăția rugăciunii și cu toate lacrimile dragostei ei, va pune cu hotărâre sfântă cel mai sfânt și mai veșnic legământ al unei ființe, legământul cu Hristos.
Legământul de predare, de credință, de ascultare, de iubire, de răbdare, de viață și de moarte cu Hristos.
Dumnezeu să te binecuvânteze astfel, scumpa noastră surioară.
Jertfa lui Hristos să-ți sfințească toată ființa ta.
Dragostea lui Hristos să-ți umple toată ființa ta.
Puterea lui Hristos să-ți păzească toată viața ta.
Lumina lui Hristos să-ți însoțească toate căile tale.
Voia lui Hristos să se facă în toate faptele tale.
Duhul lui Hristos să îndrume toate gândurile tale.
Podoabele lui Hristos să fie toată frumusețea ta.
Și răsplata lui Hristos să fie toată fericirea ta.
Slavă veșnică Ție, Sfântul nostru Tată Ceresc, pentru că ai binevoit să trimiți pe pământul acesta ființe atât de scumpe și de sfinte.
Te rugăm binecuvântează pe toți părinții cărora le trimiți spre grijă și bucurie o astfel de ființă curată.
Pentru ca prin harul Tău să-ți simtă și să-și împlinească după voia Ta, toată datoria lor, pe care o au față de Tine și față de ea.
Binecuvânteaz-o în chip deosebit pe mama, pentru că ea are cea mai sfântă, cea mai dulce, dar și cea mai grea dintre datorii.
Și binecuvântează sufletul nou al fetiței, făcând-o să crească spre slava Ta. Și așa cum ai rânduit-o de la început - spre fericirea altora. Amin.
Când părinții se ascund
Când părinții se ascund unul de altul în fața copiilor, își fac lor un rău, iar copiilor zece.
Un copil spunea:
- Eu am învățat toate relele prin părinții mei așa:
Tata mă trimitea să-i cumpăr tutun, fără să știe mama.
Mama mă trimitea să-i cumpăr rachiu, fără să știe tata.
Iar eu am învățat să fur și să-mi cumpăr și tutun și rachiu fără să știe nici mama, nici tata.
O, părinților, nu vă ascundeți și nu păcătuiți, căci păcatul vostru va rodi moarte și pierzare în copiii voștri. Și vor aduce osândă veșnică și pentru voi și pentru ei.
Fiți credincioși cu o viață sfântă, ca să fiți fericiți cu toții. Și voi și ei.
+
- După Dumnezeu, nu iubesc pe nimeni în lume atât de mult ca pe mama.
(Fericitul Ieronim)
+
Dacă buna ta mamă trăiește, ascultă de vorba ei.
Dacă a murit, ascultă de pilda ei.