Un slujitor bun
Traian Dorz - Poruncile Iubirii
1 - Un slujitor bun al Domnului se va ruşina până şi în faţa conştiinţei sale, numai la gândul că vreuna din faptele sale i-ar putea aduce lui şi din partea cuiva, vreo laudă care I se cuvine în întregime numai lui Dumnezeu, sau altcuiva, mai degrabă decât lui.
2 - Un slujitor bun al Domnului nu va face din darurile primite de el de la Domnul Hristos, o pricină de laudă pentru foloasele sale,
ci va face din orice dar al său o pricină de laudă pentru Domnul Hristos şi de folos pentru Lucrarea Lui.
3 - Un slujitor bun al Domnului va fi un mădular smerit şi evlavios nu numai cu buzele sale şi cu zâmbetul lui, ci cu toată fapta şi cu toată umblarea sa.
Va fi o bucurie pentru fraţi, nu va fi o tulburare pentru Lucrarea Domnului.
Va fi un îndemn la unitate şi la zidire, şi nu o cauză de frământări şi de dezbinare.
4 - Un slujitor bun al Domnului va fi o laudă a lui Hristos Domnul nostru, deplină şi curată, frumoasă şi paşnică,
aşa cum este şi soarele şi bucuria.
Aşa cum sunt rugăciunea şi dragostea, -
aşa va fi şi sufletul în care stăpâneşte Domnul Isus.
5 - Nu oamenii fac ce vreau ei pe pământ
nici diavolul nu face ce vrea el cu lumea asta
nici întâmplarea sau soarta nu fac ce vreau ele pe pământ şi în viaţa noastră! -
- ci Dumnezeu este Acela care face ce vrea El,
toate celelalte sunt numai unelte în Mâna Lui.
6 - Nu sunt doi Dumnezei: Unul Bun şi unul rău.
- Ci este numai Unul: Cel Bun! El Cel Bun este Acela care face tot ce vrea în ceruri şi pe pământ.
El - şi nu cel rău!
7 - Cu îngăduinţa Celui Bun lucrează şi cel rău, dar numai atâta cât - până la urmă - foloseşte tot planurile lui Dumnezeu.
Şi spre binele celor ce Îl iubesc pe El.
8 - Înţelepciunea lui Dumnezeu aşa a găsit cu cale şi aşa ştie să întoarcă lucrurile, încât face ca din orice să iasă dreptatea şi credincioşia judecăţilor Sale.
Pentru cei buni - şi răul să lucreze spre bine.
Iar pentru cei răi - şi binele să lucreze spre rău.
9 - Pentru cei credincioşi Domnul face ca şi suferinţa să le fie spre mântuire,
iar pentru cei necredincioşi şi bucuria să le fie spre osândă.
10 - Cei ascultători de Hristos chiar şi în cea mai mare sărăcie Domnul îi face să poată fi darnici şi fericiţi
iar cei neascultători chiar şi în cea mai mare avuţie păcatul îi face să fie nemulţumiţi şi nefericiţi.
11 - Celor necredincioşi şi tirani, de multe ori li se pare că ei fac tot ce vreau pe pământ.
Uneori până şi celui evlavios i se pare că diavolul este atotputernic şi că, de multe ori, nimeni nu-l poate împiedica să facă tot ce vrea...
Dar aceasta numai pare că este aşa, dar nu este.
Până la urmă, ochiul credincios, vede şi se încredinţează de adevăr.
12 - Marea trufie ca şi marea deznădejde, îl împiedică pe om să-l vadă pe Dumnezeu
şi îl face să se lase cu totul în primejdia de a fi stăpânit de Satana.
13 - Noi niciodată nu vom putea înţelege pe deplin, chiar tot ce Dumnezeu face, sau îngăduie să se facă, pe pământ
sau în viaţa multor oameni,
aceasta fiindcă nu cunoaştem nici trecutul, nici viitorul şi nici lucrurile ascunse ale oamenilor şi întâmplărilor,
fiindcă toate acestea au o strânsă şi puternică legătură întreolaltă, şi ele determină ceea ce noi vedem, dar nu înţelegem.
14 - Numai când ne lăsăm îndrumaţi de încredinţarea că Dumnezeul Înţelepciunii, al Sfinţeniei şi al Dreptăţii, care cunoaşte totul,
- şi că El nu greşeşte niciodată în nimic din ceea ce face
atunci ne liniştim inima în această încredinţare, ştiind că El nu poate fi ispitit niciodată să facă răul (Iacov 1, 13).
15 - Ne trebuie o mare credinţă în clipele şi în loviturile care uneori par aşa de nemeritate. Ele sunt atât de uluitoare pentru noi, că chiar şi cel mai evlavios este la o răscruce foarte grea.
Atunci da, numai o puternică încredere în Dumnezeu ne poate linişti.
Dar ce puţini o pot avea pe aceasta.
16 - Străduieşte-te să poţi primi orice soli, - fie buni - fie răi care vin în casa ta, cu aceeaşi seninătate şi încredere, că ei îţi aduc un bine şi nu un rău,
ori pe o cale scurtă, ori pe una mai ocolită...
Numai fă-ţi faţă de toţi, datoria pe care ţi-o porunceşte ascultarea ta de Hristos.
17 - Stai neîncetat lângă Dumnezeu,
slujeşte-L pe El cu credinţă şi cu o smerenie statornică
şi vei vedea cum toate lucrările Sale, îţi vor sluji ţie. Şi spre binele tău.
Şi vei fi fericit suflete al meu, fiindcă dacă tu faci tot ce vrea El, atunci şi El va face tot ce vei vrea tu (Ioan 14, 13).
18 - Cea dintâi şi cea mai mare poruncă, porunca cea decât care nu este alta nici mai întâi şi nici mai mare, este: să iubesc pe Domnul Dumnezeul meu din toată inima mea,
din tot sufletul meu,
cu toată puterea mea
şi cu tot cugetul meu...
Să nu o pot uita asta niciodată!
19 - În această poruncă, în aceste împliniri iubitoare, sunt cuprinse toate poruncile, Legea şi Prorocii.
Fiindcă nimic din tot ce-a poruncit şi a învăţat Cuvântul lui Dumnezeu, nu este lipsit de iubire şi de cerinţa ei.
Nimic din tot ce doreşte Dumnezeu de la noi nu poate ajunge la El pe altă cale, decât prin iubire.
Şi nimic din ce dorim noi de la El nu putem primi în alt fel decât tot prin ea.
20 - Tot ce primim pe altă cale decât a iubirii, de la Dumnezeu sau de la oameni, nu va fi o binecuvântare adevărată pentru noi.
Căci Dumnezeu a ales acest unic mijloc sfânt, care să rămână veşnic puntea fericită dintre El şi toate făpturile Sale.
Sfinte Tată Ceresc, Te rugăm fă această Cale tot mai liberă şi fericită dintre Tine şi noi.
Amin.