Fariseii au zis deci între ei: Vedeți că nu câștigați nimic: iată că lumea se duce după El!
Au fost totdeauna un fel de oameni atât de stricați sufletește încât din orice lucru, chiar și al lui Dumnezeu, n-au urmărit altceva decât câștigul lor cel mârșav (1 Tim. 3, 3).
Aceștia au o satanică lăcomie, au privit totdeauna la orice lucru oricât de sfânt ar fi fost numai cu gândul lacom al câștigului.
Îi interesa un om, sau o lucrare, numai în măsura în care le-ar produce lor un câștig de vreun fel
sau le-ar provoca cumva lor vreo pierdere în planurile pe care și le aveau.
Nu-i interesa nici păcatul, nici credința, nici Dumnezeu și nici nimic altceva, decât câștigul sau pierderea lor personală pe care le au din acestea.
Când acest soi de oameni, se ascund în târguri sau în cârciumi,
sau în afacerile de bursă și în jocurile de noroc,
sau în orice alte unghere întunecate și întunecoase ale minciunii și ale vicleșugului -
- atunci îi poți cunoaște sau bănui... mai cu greu, dar îi poți și oarecum înțelege: sunt oameni lumești și caută câștigul lumesc...
- dar când vezi cum există un asemenea soi de afaceriști, prefăcuți evlavioși, care mișună în jurul lui Hristos,
care reiau cuvintele sfinte abia ieșite de pe buzele sfinte ale lui Dumnezeu și din Cartea Lui,
apoi răstălmăcind totul în folosul câștigului lor mârșav și satanic - umblă numai cu pălăria întinsă, sau cu mreaja pregătită, a cerșetorie respingătoare,
- ți se umple sufletul de durere.
Aceștia bârfind totdeauna pe alții și lăudându-se totdeauna numai pe dânșii,
își aleg din Evanghelia lui Dumnezeu numai cele câteva versete pe care ei le pot întoarce mai bine chiar pe dos, ca să-și facă din ele o haină potrivită pentru scopul partidei lor,
și un paravan, care să le ascundă locul unde sunt așezați la pândă pentru vânare de câștiguri și de situații total contrare voii lui Dumnezeu.
O, când vezi că pot fi și astfel de soi de oameni, inima ți se strânge de cutremur și de scârbă.
Cum oare, nu se îngrozesc acești oameni, de nelegiuirea pe care o fac?
Nu mai au oamenii aceștia nici o conștiință, care să strige împotriva mârșăviei pe care o săvârșesc, în fața și în Numele lui Dumnezeu?
Oare nici un glas nu mai poate răzbate de nicăieri, până la inima sau până la mintea lor ca să le cutremure?
Oare numai focul îi va mai putea trezi jos, ajunși în osânda veșnică?
Dar ce vor face atunci?
Vânarea lacomă numai de câștig, este o apucătură urâtă și josnică, la orice făptură omenească,
chiar și la omul fără de Hristos.
Te depărtezi totdeauna cu scârbă de acel om pe care-l vezi atât de lacom și de hrăpăreț, încât nu-l mai interesează nimic altceva nicăieri decât câștigul personal!
- Dar nimeni nu-și poate închipui cât rău fac Bisericii Domnului și Numelui lui Hristos, acești oameni pe care stricăciunea inimilor și dărnicia celor smeriți și curați cu inima, i-au făcut niște lacomi și hrăpăreți.
Dintre acești oameni, Satana recrutează pe vânzătorii de frați,
și pe iscoadele viclene,
și pe rătăciții de la credință,
și pe făcătorii de dezbinări,
și pe bârfitorii celor vrednici,
și pe dărâmătorii de adunări,
și pe stricătorii de suflete și de adevăr,
și pe ucigătorii de Hristos și de frați.
Căci cei care umblă și trăiesc astfel merg din rău în mai rău. Și ajung în așa rele stări, că nu mai este nici un păcat pe care să nu fie în stare să-l facă.
Dragă suflete, ia bine seama la aceste adevăruri cutremurătoare,
și ferește-te de lăcomia de bani,
și de umblarea după câștig necinstit și necurat.
Deprinde-te să renunți și să te lipsești de orice câștig, cât de mic care ți-ar veni nemeritat.
Căci pe nesimțite poți fi robit,
și apoi orbit de lăcomie.
Dacă umbli cinstit și muncești conștiincios, munca ta îți va aduce atâta cât ai nevoie să te hrănești, să te îmbraci cuviincios tu și ai tăi și chiar să și poți face puțin bine și altora.
Ce întrece mai mult, poate să-ți fie azi, sau să-ți devină mâine, un rău,
dar ceea ce strângi cerând cinci prețuri și trăgând cât mai mult de oriunde poți, îți devine sigur un blestem și o osândă veșnică și pe pământ și sub el.
Slavă Ție Dumnezeul nostru și Tatăl, care ne-ai făcut și care pe măsura nevoilor noastre îngrijești de pâinea noastră.
Slavă Ție Dumnezeul și Mântuitorul nostru Isus Hristos, care prin pilda înfrânării și renunțării, pe care ne-ai lăsat-o, ne-ai învățat cât adevăr și câtă mulțumire cuprind cuvintele Tatălui: este mai ferice să dai decât să primești (2 Cor. 9, 12).
Slavă Ție Dumnezeul Darurilor, Duhule Sfânt, Care prin dărnicia pe care ne-ai arătat-o din bogăția Slavei Tale, ai făcut și din noi niște vase ale îndurării,pregătite pentru slavă ( Rom.9, 23 )
Te rugăm revarsă cu plinătate în ființa noastră lumina Ta, în care umblând să urâm orice lucrare necinstită a lăcomiei și poftei rele,
Pentru ca prin dovada dată de purtarea noastră să facem să se slăvească Numele lui Dumnezeu Tatăl
și să sporească mulțumirile către Isus Hristos Domnul nostru,
prin Duhul Sfânt.
Amin.