Vin zorile...
Traian Dorz - Cântări de Drum
Vin zorile... Mai albe şi mai frumoase vin
deşi-i tot întuneric şi neagră noapte-adâncă
- de Sus, din Naltul Stâncii privesc cu ochi senin
cum valuri după valuri se mai prăvale încă.
Vin... Dar se sparg zadarnic de Muntele Înalt
iar eu mă uit la ele ce slabe-s şi deşarte
văd cum spre-adâncuri unul urmează celuilalt
şi nu le mai rămâne nici urma după moarte.
Ce liniştiţi stau Doamne pe Stânca Ta acei
ce nu se tem de moarte fiindcă-au murit odată
pot să se spargă valuri cu muget lângă ei
credinţa lor senină rămâne neschimbată.
O, vine Dimineaţa, şi tot ce-a spumegat
mai ucigaş şi crâncen de-a pururi va dispare
în urma lor vom scoate o urmă de oftat,
şi-apoi o să-i înghită o veşnică uitate!