Vinovăția și Răsplata
Traian Dorz - Răsplata Ascultării
1 - În ura contra lui Isus se pot înțelege toți cei răi, se pot ajuta între ei și se pot completa cu o plăcere blestemată și cu o grabă criminală, toți.
De aceea vinovăția lor este aceeași.
Și răsplata o vor împărți la fel.
2 - Marele preot pusese pe aprozii săi să-L bată pe Isus înjosindu-L și disprețuindu-L în numele autorității religioase.
Pilat pusese soldații săi să-L bată pe Isus, înjosindu-L în numele autorității civile, lumești.
Capii celor două autorități Îl înjosesc și-L nedreptățesc pe Isus în fața legii lor. Și în numele acestor legi.
În mâinile celor dintâi, Legea lui Dumnezeu devine legea ucigașilor.
Iar în mâinile celorlalți, Legea Dreptății devine legea bunului plac.
3 - Când astfel de legi sunt la putere și astfel de judecători stau în fruntea lor, vai de cei nevinovați care trebuie să ajungă să fie judecați de ei.
Vai de cei nevinovați care își pierd libertatea, sau dreptatea, sau lumina - și ajung să le aștepte de la aceștia.
Vai de toți acei oameni a căror libertate, dreptate și lumină depind de astfel de luminători, de astfel de stăpâni.
Numai moartea sau minunea îi mai pot salva.
4 - Oricine pune să fie bătut unul dintre ai lui Hristos, lovește de fapt în Fața lui Dumnezeu.
S-a spus: cine se atinge de voi, se atinge de lumina Ochilor Mei - zice Domnul.
În lumina Ochilor lui Hristos lovești și tu când pălmuiești pe un credincios,
când prigonești o Lucrare a Lui,
când strici o adunare frățească,
sau întinezi un suflet curat.
5 - Dar autorul moral al unei nelegiuiri, este mai vinovat decât autorul real.
Cel care pregătește și ordonă nelegiuirea, este mai vinovat decât cel care o înfăptuiește.
Cel care dă cuiva de băut și îl îmbată, este mai urât înaintea lui Dumnezeu ca și cel care bea.
6 - Dacă n-ar fi autor moral, de multe ori crima nu s-ar face.
Dacă n-ar fi cel care ordonă, n-ar fi nici cel care execută.
Cum dacă n-ar fi cel care face rachiul și îl dă celui care bea,
mulți nu și-ar mai pierde casa și sufletul, bețivându-se.
7 - De multe ori cuvintele tale urâte, sunt palme dureroase pentru frați!
Când faptele tale sunt ușuratice și desfrânate, nedrepte sau nesupuse,
când purtările tale sunt nevrednice,
- tu lovești cu acestea peste Fața lui Isus!
Când faci aceasta, ești tu oare mai bun ca Ana sau mai nevinovat ca Pilat?
8 - Când un conducător este nedrept, servitorii vor fi și mai nedrepți.
Când capul este stricat, mădularele vor fi și mai stricate.
Și când cruzimea începe de la cel dintâi, - cât va ajunge ea oare până la cel din urmă?
Păcatul este ca avalanșa din munți care începe din vârf cu o piatră, - dar ajunge apoi o grozăvie, ce nu mai poate fi oprită de nimic, nimicind totul în calea ei.
9 - Sufletele nelegiuite nu se dau în laturi de la nici o cruzime.
Ura religioasă, ura în numele lui Dumnezeu, este în stare de cele mai înspăimântătoare dintre fărădelegi.
Această ură a inventat cele mai nebănuite mijloace de tortură
și le-a executat cu cea mai înfiorată încetineală
și cu cea mai satanică seninătate.
10 - A face cât ți se poruncește, este datoria ta.
A face mai mult decât ți se cere, - aceea este partea ta.
Meritul sau pedeapsa pentru ceea ce ți se cere, este al altora.
Dar pentru aceea ce faci tu mai mult decât ți se cere, - este al tău.
11 - Omul care nu este nici bun nici rău va face exact numai cât este dator.
Nici mai mult nici mai puțin.
Dar omul care este ori bun, ori rău, va arăta aceasta prin ceea ce adaugă el de la sine, la ceea ce i s-a poruncit.
12 - Cunoaștem cu amărăciune pe fiii urii care adaugă răzbunare la răzbunare, umplând lumea de foc și de sânge, de închisori și de spaimă.
Cunoaștem pe fiii lacomi, pe fiii minciunii, pe fiii întunericului, pe fiii diavolului care fac totdeauna abuz de putere, acces de zel, depășiri de măsură,
- grăbind întinderea nefericirii...
O, dacă și fiii binelui ar face astfel - în bine, cum fac ceilalți în rău!
13 - Ne îngrozim de amintirile oricăror vremi când lumea a fost dată pe mâinile celor fărădelege.
Când dragostea a fost lăsată să o facă oamenii nedreptății.
Și când libertatea nevinovaților era în seama chinuitorilor.
Pentru nimic n-ar trebui să ne rugăm mai stăruitor decât pentru ca aceste vremi să nu mai vină niciodată pe lume și nicăieri.
Iar dacă vin, ele să fie sfârșite cât mai repede.
14 - Din cauza celor răi și cu ajutorul lor, stăpânirea păcatului se întinde cumplit,
întunericul devine înspăimântător,
diavolul tronează ucigaș,
- iar Hristos este tratat cu bestialitate.
15 - Credinciosule și frate! Grăbirea Venirii Împărăției lui Dumnezeu depinde mult, chiar și de ceea ce și noi facem în plus:
pentru Hristos mai mult decât ni se cere,
pentru semeni mai bine decât suntem datori,
pentru Lucrarea Duhului Sfânt, mai mult decât este obișnuit.
16 - Ceva mai mult începi să fii abia când începi să faci ceva mai bine, decât se cere.
Prin ceea ce faci mai mult, se vede cât ești de credincios.
Prin ceea ce faci mai grăbit se vede cât ești de iubitor,
și prin ceea ce faci mai frumos, se vede cât ești de bun,
17 - Împărăția lui Dumnezeu a venit numai prin ceea ce ai Săi au făcut mai neobișnuit decât ceilalți oameni.
Lucrarea lui Hristos a propășit numai prin cei care sunt în stare să facă mereu ceva mai mult decât alții.
Să sufere mai mult, să lucreze mai mult, să alerge mai mult, - să dea mai mult.
18 - Credinciosule și frate, dacă tu ești numai un om obișnuit, tu nu ești mare lucru.
Cu tine, sau fără tine, - este tot atât.
Dacă tu nu dai tot mai mult,
tot mai grăbit,
tot mai bine
și mai frumos - din zi în zi tot ce faci în slujba Domnului și în mijlocul semenilor,
- vai de credința ta. Vai de moartea ta. Și vai de răsplata ta.
19 - Dacă sufletul tău nu sporește în virtuți,
dacă rugăciunea ta nu sporește în putere,
dacă mâna ta nu sporește în binefaceri,
dacă credința ta nu sporește în fapte,
dacă viața ta nu sporește în sfințenie,
dacă dragostea ta nu sporește în părtășie,
dacă adunarea ta nu sporește în număr și în roade,
- Hristos n-are nici un folos de tine.
Evanghelia nici un ajutor.
Frații nici o bucurie.
Predicuțele tale și starea ta sunt tot așa cum erau și acum zece sau douăzeci de ani.
20 - Chiar râvna tot mai mare a celor răi pentru rău, te va învinui cândva.
Fiindcă ei întrec totdeauna măsura.
Ei fac totdeauna mai mult pentru diavolul.
Iar tu nu faci mai mult pentru Hristos.
Sfinte Tatăl nostru Ceresc, Te rugăm dă-ne puterea și ajutorul Tău, să facem pentru Tine tot mai mult, tot mai bine, tot mai frumos.
Ca să Te poți bucura și Tu de noi, cum ne putem noi de Tine.
Amin.