
Eu spun ce am văzut la Tatăl Meu; şi voi faceţi ce aţi auzit de la tatăl vostru.
Multe sfaturi şi îndrumări aude omul în viaţa lui şi bune şi rele.
Mulţi sfătuitori şi îndrumători,
şi mulţi învăţători şi prieteni,
are omul pe pământ, şi buni şi răi,
dar Binele este numai unul singur, după cum tot unul singur este şi răul,
iar omul are de la Dumnezeu atât priceperea cât şi voinţa liberă, ca să poată alege pe care vrea din aceşti doi şi din aceste două.
Cei cu care vorbea Mântuitorul în clipa aceea, aveau voinţa şi dorinţa să asculte şi să facă ce auziseră de la cel rău,
dar n-aveau nici voinţa, nici dorinţa, să asculte şi să facă ceea ce auzeau de la Cel Bun, de la Dumnezeu.
Dovadă despre puterea şi autoritatea Celui ce le vorbea, adică despre Hristos Domnul
şi despre a Celui în Numele căruia le vorbea El, adică despre Dumnezeu Tatăl Ceresc,
avuseseră de nenumărate ori.
Adevărul li se înfăţişează destul de limpede şi de puternic, destul de cald şi de apropiat,
şi acum nu mai aveau nici o dezvinovăţire pentru neascultarea lor.
Dar fiindcă inima şi mintea lor li se stricaseră atât de mult, încât căpătaseră plăcerea de a face tot răul,
acum îi irita orice cuvânt de îndrumare sănătoasă, neputându-l nici suferi,
- erau nu numai pierduţi, dar erau vrăjmaşi faţă de Dumnezeu şi faţă de orice drum bun.
Vai ce stare nenorocită poate fi aceasta!
Să ne rugăm lui Dumnezeu neîncetat să ne ferească pe toţi să nu ajungem nici unul vreodată aşa.
O, Doamne şi Bunule Mântuitor,
ai milă de noi toţi şi trimite-ne încă de la început fiecăruia, îndrumători buni pe calea vieţii şi fraţi aleşi şi statornici în jurul nostru,
dă-ne părinţi credincioşi, învăţători şi sfătuitori înţelepţi şi curaţi,
care să ne dea astfel de sfaturi, pe care noi urmându-le, să împlinim voia Ta.
Dar îndepărtează din noi şi dintre noi orice sfat şi orice sfătuitor, care ne îndrumă în chip viclean, cu versete sfinte dar cu planuri necurate,
cu vorbe frumoase, dar cu gânduri rele,
urmărind dezbinarea şi ruperea inimilor noastre pentru slăbirea şi pierderea Lucrării Tale şi apoi şi a sufletelor noastre.
Nu lăsa sufletele adunării să facă ceea ce aud de la aceştia,
ci îndeamnă-le să facă ceea ce aud de la Tine, de la ai Tăi şi de la ai lor.
Amin.