Foto Traian Dorz

11. Grupul fraților din Maramureş

Traian Dorz - Fericiții noștri înaintași

Miron Dănuț din Văleni - Șomcuța
S-a născut în anul 1890 şi a intrat în Oastea Domnului împreună cu soția sa, Terezia, încă de prin anul 1926. Îndată după intrarea sa în Oastea Domnului, el s-a devotat cu tot sufletul său răspândirii Cuvântului Sfânt. A început să aducă foi şi cărți de la Sibiu, de la Părintele Iosif şi timp de zece ani de zile, până la adânci bătrâneți, i-a slujit lui Dumnezeu cu vrednicie în acele părți din Nordul Ardealului, răspândind mult Evanghelia.
Fiind fără copii, el şi-a închinat cea mai mare parte din timpul său şi din mijloacele sale pentru răspândirea Cuvântului Sfânt. În anii greului început al Oastei, când Părintele Iosif făcea mereu apel pentru ajutorarea Lucrării evanghelice a Oastei, a Tipografiei, a Librăriei, a tipăriturilor etc., fratele Miron Dănuț era totdeauna în fruntea donatorilor cu ce putea și el ajuta. Când i s-a întâmplat şi lui nenorocirea cu pierderea unui bou care îi căzuse pe brazdă, Părintele Iosif a publicat o listă de subscripție pentru el, ajutându-l şi dânsul cu o mie de lei, pentru a-şi reface gospodăria.
Pentru râvna lui față de Domnul Iisus, Părintele Iosif l-a citat ca exemplu pe țară, publicând fotografia fratelui Miron atât în foile, cât și în cărțile Oastei Domnului din 1928 şi 1930. A fost un frate statornic şi atașat deplin de Părintele Iosif şi de învățătura sănătoasă luptând pentru împiedicarea oricărui duh sectar în toate părțile Maramureşului.
A trecut la Domnul în vârstă de 86 de ani, fiind până la moarte o pildă de răbdare şi statornicie pentru Domnul Iisus în Oastea Lui.
Şerba Gheorghe din Călineşti
Fratele Şerba Gheorghe din Călineşti s-a născut în anul 1906 şi s-a predat Domnului intrând în Oastea Sa în anul 1943. De atunci fratele Gheorghe L-a slujit cu smerenie şi răbdare pe Domnul, alergând neobosit peste toate văile şi dealurile frumosului Maramureș, pentru a duce cu bucurie Cuvântul Mântuitorului nostru Iisus Hristos la cât mai multe suflete şi în cât mai multe case.
Cu o dragoste neobosită, dar plină de înțelepciune și de căldură, el a rămas mereu statornic şi harnic în lucrul sfânt. Desfăcător de foi şi cărți, el a fost unul dintre cei mai cinstiți şi jertfitori în privința aceasta, căutând numai foloasele Domnului şi ale altora.
Adunarea frățească din Călineşti a fost mult binecuvântată de Domnul din pricina acestui frate care, cu o înțelepciune răbdătoare, a ştiut să câștige prietenia celor răspunzători şi prețuirea multora pentru misiunea sfântă a Oastei Domnului în acele părți.
În anii 1947-1950 și de multe ori de atunci, a avut şi fratele Gheorghe Şerba, împreună cu toți frații şi surorile din Călineşti ca şi din alte părți maramureşene, multe de suferit pentru statornicia credinței şi a dragostei lor față de Oastea Domnului. În 1950 a fost închis din iunie până în decembrie împreună cu fratele Rad Gheorghe, dar răbdarea lor a trecut biruitoare prin toate.
Au rămas neclintiți lângă Domnul, s-au rugat, au suferit, au plătit amenzi, au răbdat batjocuri, au primit amenințări - dar pentru toate au mulțumit Domnului hotărâți și statornici şi au lucrat mai departe. Domnul să le dăruiască răsplata veşnică a biruitorilor Săi în Ceruri!
Bătrânul frate Ion Neagu din Botiza
El îi scria Părintelui Iosif încă în 1937 următoarele:
„Deși sunt 8 ani de când Domnul ne-a ajutat să ne înrolăm în Oastea Lui, n-am raportat încă nimic până acum. Bucurii şi binecuvântări mari avem peste tot și în mare parte de Maramureş Oastea Domnului este acum cunoscută şi prețuită de foarte mulți. În noaptea de Anul Nou, în multe părţi au avut frații multe bucurii.
În toate părțile, adunările de Anul Nou s-au încheiat cu multe suflete care s-au predat Domnului, intrând în Oastea Sa Sfântă. În Botiza au mai intrat în Oastea Domnului încă 14 suflete într-o singură adunare.
În tot Nordul Ardealului și în Maramureş sunt mulți frați greco-catolici. Toți aceștia au primit Cuvântul Domnului Iisus în Lucrarea Oastei Domnului. Ei au format sute de adunări și iau parte la multe întâlniri frățești, mergând zeci de kilometri pe jos, în frunte cu steagurile şi încolonați frumos, cu cântări, şi fac popasuri din loc în loc pentru rugăciuni și propovăduirea Cuvântului.
La Bologa, în județul Cluj, a avut loc de curând o nuntă la care au participat peste 800 de nuntaşi veniți din zeci de comune cu steagurile Oastei. La Mănăstirea Nicula, frații au fost opriți de episcopul Vasile Hossu, unit, care s-a bucurat nespus de mult de credința lor. A stat cu ei două ceasuri, bucurându-se...
Episcopul ortodox Nicolae Ivan, la o sfințire de biserică de lângă Huedin, când a văzut acolo sute de frați cu steaguri, l-a întrebat pe protopop de unde sunt acești credincioși. I s-a răspuns că toți sunt ostași ai Domnului, dar greco-catolici. I-a iubit foarte mult și de atunci are o mare prețuire pentru Oastea Domnului, văzând ce minuni de unire duhovnicească face ea între toți fiii patriei și ai Bisericii.
La Mărișel, în județul Cluj, mai mulți frați luând parte la Sf. Liturghie în biserică, preotul a început să ne batjocorească, spunând că suntem niște lupi îmbrăcați în piele de oaie și să ieșim afară. Noi am cerut voie să cântăm o cântare, dar el a zis că mai bine o funie de gât.
Frații și oamenii însetați de Cuvântul lui Dumnezeu ne-au chemat să facem adunare, dar preotul a chemat pe consilierii comunali și le-a dat de băut. Ei au venit pe la miezul nopții pe la adunare cu ciomegele, să ne bată și să ne ducă la postul de jandarmi. Pe un frate l-a bătut rău. Vai de preoții care fac astfel de lucruri! Doamne Iisuse, ajută-ne să iertăm, să iubim si sa luptăm înainte.”
Fratele Pop Grigore din Mireşul Mare
A intrat în Oastea Domnului încă de tânăr și, cu mare râvnă pentru Domnul, a luptat ani de zile atât în satul său, cât şi în multe altele, până departe, răspândind Cuvântul Domnului vorbit şi scris.
Împreună cu soția sa, sora Maria, un suflet la fel de râvnitor pentru Domnul, au dus cu statornicie munca şi lupta bunei credințe şi vestea mântuirii la multe familii şi suflete, întărind Lucrarea Domnului în toate acele părți.
În Rogoz și părțile Lăpușului
A început lucrarea Oastei Domnului prin frații bătrâni: Moş Florea, Şanta Nicolae şi Şanta Vasile, care, după ce s-au hotărât ei primii pentru Domnul, au lucrat cu multă hărnicie, formând o frumoasă adunare în satul lor. Această adunare a Oastei din Rogoz este şi astăzi una dintre cele mai mari și frumoase adunări din Maramureş. În urma lor au venit și alții, care duc mai departe lucrul Domnului în acele părți.
La Ciocotiş, Fânațe și Trestia
Adunările Oastei Domnului din acele părți au început şi au continuat prin munca şi ostenelile fraților Jurju Vasile şi Augustin, a fratelui Eftenie Florea, precum şi a surorii Rafila, care au dus de la început şi până la sfârşit o muncă stăruitoare şi statornică pe calea dreptei învățături și credințe.
Aşa frați binecuvântați erau înaintaşii noştri. La pilda lor minunată trebuie să luăm şi noi mereu aminte, toți cei care am intrat în lucrul lor, pentru a face și noi cu toată băgarea de seamă lucrul Domnului ca şi ei...
Rugăm pe Domnul să le facă tuturor parte de răsplătirile Sale veşnice, iar nouă să ne ajute să fim şi noi pentru urmaşii noștri ceea ce sunt înaintașii noştri pentru noi. Amin.
Slăvit să fie Domnul!
Articol 54 din 72
Folosește săgețile ← → pentru navigare