Foto Traian Dorz

11. Grupul fraților din Maramureș

Traian Dorz - Fericiții noștri înaintași

Miron Dănuț din Văleni - Șomcuța
S-a născut în anul 1890 și a intrat în Oastea Domnului împreună cu soția sa, Terezia, încă de prin anul 1926. Îndată după intrarea sa în Oastea Domnului, el s-a devotat cu tot sufletul său răspândirii Cuvântului Sfânt. A început să aducă foi și cărți de la Sibiu, de la Părintele Iosif și timp de zece ani de zile, până la adânci bătrâneți, i-a slujit lui Dumnezeu cu vrednicie în acele părți din Nordul Ardealului, răspândind mult Evanghelia.
Fiind fără copii, el și-a închinat cea mai mare parte din timpul său și din mijloacele sale pentru răspândirea Cuvântului Sfânt. În anii greului început al Oastei, când Părintele Iosif făcea mereu apel pentru ajutorarea Lucrării evanghelice a Oastei, a Tipografiei, a Librăriei, a tipăriturilor etc., fratele Miron Dănuț era totdeauna în fruntea donatorilor cu ce putea și el ajuta. Când i s-a întâmplat și lui nenorocirea cu pierderea unui bou care îi căzuse pe brazdă, Părintele Iosif a publicat o listă de subscripție pentru el, ajutându-l și dânsul cu o mie de lei, pentru a-și reface gospodăria.
Pentru râvna lui față de Domnul Iisus, Părintele Iosif l-a citat ca exemplu pe țară, publicând fotografia fratelui Miron atât în foile, cât și în cărțile Oastei Domnului din 1928 și 1930. A fost un frate statornic și atașat deplin de Părintele Iosif și de învățătura sănătoasă luptând pentru împiedicarea oricărui duh sectar în toate părțile Maramureșului.
A trecut la Domnul în vârstă de 86 de ani, fiind până la moarte o pildă de răbdare și statornicie pentru Domnul Iisus în Oastea Lui.
Șerba Gheorghe din Călinești
Fratele Șerba Gheorghe din Călinești s-a născut în anul 1906 și s-a predat Domnului intrând în Oastea Sa în anul 1943. De atunci fratele Gheorghe L-a slujit cu smerenie și răbdare pe Domnul, alergând neobosit peste toate văile și dealurile frumosului Maramureș, pentru a duce cu bucurie Cuvântul Mântuitorului nostru Iisus Hristos la cât mai multe suflete și în cât mai multe case.
Cu o dragoste neobosită, dar plină de înțelepciune și de căldură, el a rămas mereu statornic și harnic în lucrul sfânt. Desfăcător de foi și cărți, el a fost unul dintre cei mai cinstiți și jertfitori în privința aceasta, căutând numai foloasele Domnului și ale altora.
Adunarea frățească din Călinești a fost mult binecuvântată de Domnul din pricina acestui frate care, cu o înțelepciune răbdătoare, a știut să câștige prietenia celor răspunzători și prețuirea multora pentru misiunea sfântă a Oastei Domnului în acele părți.
În anii 1947-1950 și de multe ori de atunci, a avut și fratele Gheorghe Șerba, împreună cu toți frații și surorile din Călinești ca și din alte părți maramureșene, multe de suferit pentru statornicia credinței și a dragostei lor față de Oastea Domnului. În 1950 a fost închis din iunie până în decembrie împreună cu fratele Rad Gheorghe, dar răbdarea lor a trecut biruitoare prin toate.
Au rămas neclintiți lângă Domnul, s-au rugat, au suferit, au plătit amenzi, au răbdat batjocuri, au primit amenințări - dar pentru toate au mulțumit Domnului hotărâți și statornici și au lucrat mai departe. Domnul să le dăruiască răsplata veșnică a biruitorilor Săi în Ceruri!
Bătrânul frate Ion Neagu din Botiza
El îi scria Părintelui Iosif încă în 1937 următoarele:
„Deși sunt 8 ani de când Domnul ne-a ajutat să ne înrolăm în Oastea Lui, n-am raportat încă nimic până acum. Bucurii și binecuvântări mari avem peste tot și în mare parte de Maramureș Oastea Domnului este acum cunoscută și prețuită de foarte mulți. În noaptea de Anul Nou, în multe părți au avut frații multe bucurii.
În toate părțile, adunările de Anul Nou s-au încheiat cu multe suflete care s-au predat Domnului, intrând în Oastea Sa Sfântă. În Botiza au mai intrat în Oastea Domnului încă 14 suflete într-o singură adunare.
În tot Nordul Ardealului și în Maramureș sunt mulți frați greco-catolici. Toți aceștia au primit Cuvântul Domnului Iisus în Lucrarea Oastei Domnului. Ei au format sute de adunări și iau parte la multe întâlniri frățești, mergând zeci de kilometri pe jos, în frunte cu steagurile și încolonați frumos, cu cântări, și fac popasuri din loc în loc pentru rugăciuni și propovăduirea Cuvântului.
La Bologa, în județul Cluj, a avut loc de curând o nuntă la care au participat peste 800 de nuntași veniți din zeci de comune cu steagurile Oastei. La Mănăstirea Nicula, frații au fost opriți de episcopul Vasile Hossu, unit, care s-a bucurat nespus de mult de credința lor. A stat cu ei două ceasuri, bucurându-se...
Episcopul ortodox Nicolae Ivan, la o sfințire de biserică de lângă Huedin, când a văzut acolo sute de frați cu steaguri, l-a întrebat pe protopop de unde sunt acești credincioși. I s-a răspuns că toți sunt ostași ai Domnului, dar greco-catolici. I-a iubit foarte mult și de atunci are o mare prețuire pentru Oastea Domnului, văzând ce minuni de unire duhovnicească face ea între toți fiii patriei și ai Bisericii.
La Mărișel, în județul Cluj, mai mulți frați luând parte la Sf. Liturghie în biserică, preotul a început să ne batjocorească, spunând că suntem niște lupi îmbrăcați în piele de oaie și să ieșim afară. Noi am cerut voie să cântăm o cântare, dar el a zis că mai bine o funie de gât.
Frații și oamenii însetați de Cuvântul lui Dumnezeu ne-au chemat să facem adunare, dar preotul a chemat pe consilierii comunali și le-a dat de băut. Ei au venit pe la miezul nopții pe la adunare cu ciomegele, să ne bată și să ne ducă la postul de jandarmi. Pe un frate l-a bătut rău. Vai de preoții care fac astfel de lucruri! Doamne Iisuse, ajută-ne să iertăm, să iubim și să luptăm înainte.”
Fratele Pop Grigore din Mireșul Mare
A intrat în Oastea Domnului încă de tânăr și, cu mare râvnă pentru Domnul, a luptat ani de zile atât în satul său, cât și în multe altele, până departe, răspândind Cuvântul Domnului vorbit și scris.
Împreună cu soția sa, sora Maria, un suflet la fel de râvnitor pentru Domnul, au dus cu statornicie munca și lupta bunei credințe și vestea mântuirii la multe familii și suflete, întărind Lucrarea Domnului în toate acele părți.
În Rogoz și părțile Lăpușului
A început lucrarea Oastei Domnului prin frații bătrâni: Moș Florea, Șanta Nicolae și Șanta Vasile, care, după ce s-au hotărât ei primii pentru Domnul, au lucrat cu multă hărnicie, formând o frumoasă adunare în satul lor. Această adunare a Oastei din Rogoz este și astăzi una dintre cele mai mari și frumoase adunări din Maramureș. În urma lor au venit și alții, care duc mai departe lucrul Domnului în acele părți.
La Ciocotiș, Fânațe și Trestia
Adunările Oastei Domnului din acele părți au început și au continuat prin munca și ostenelile fraților Jurju Vasile și Augustin, a fratelui Eftenie Florea, precum și a surorii Rafila, care au dus de la început și până la sfârșit o muncă stăruitoare și statornică pe calea dreptei învățături și credințe.
Așa frați binecuvântați erau înaintașii noștri. La pilda lor minunată trebuie să luăm și noi mereu aminte, toți cei care am intrat în lucrul lor, pentru a face și noi cu toată băgarea de seamă lucrul Domnului ca și ei...
Rugăm pe Domnul să le facă tuturor parte de răsplătirile Sale veșnice, iar nouă să ne ajute să fim și noi pentru urmașii noștri ceea ce sunt înaintașii noștri pentru noi. Amin.
Slăvit să fie Domnul!
Articol 54 din 72
Folosește săgețile ← → pentru navigare