2. Grupul fraților din Muntenia

Lucrarea Oastei Domnului a pătruns și în ținutul Munteniei cu o mare putere, îndată după începutul ei. Una dintre cele mai mari grupări din țară era, desigur, cea din București. Și cele din jurul acestui mare oraș, capitala țării.

Printre primii lucrători acolo a fost părintele Vasile Ouatu, despre care scriem pe larg la locul cuvenit. Apoi în jurul său s-au grupat, mai ales în cartierul Ghencea, o serie de suflete binecuvântate care au lucrat mult pentru Domnul. Cu mare alai au venit la început: Ion Grigore Oprișan, avocat și scriitor, Al. Lascarov-Moldovanu la fel, Constantin Goran, Gh. Benescu, Gh. Spinu, Ion Diță, Gh. Pârvu și mulți alții, dintre care apoi, în vremea marilor încercări, cei mai mulți au căzut pentru totdeauna. Alții s-au mai ridicat, într-o anumită măsură. În regiune, în afara Bucureștilor, au fost multe alte grupări frățești în care au lucrat mulți frați harnici și statornici, printre care îi amintim în grabă pe următorii:

Frații Agapie Tocileanu și Costache Grosu din Voievodul Mihai

Au fost doi dintre cei mai harnici misionari din țară. Ei au făcut numai într-o singură călătorie misionară, în anul 1936, peste o mie de kilometri pe jos, în vestirea Evangheliei și răspândirea cărților Oastei Domnului. Cu această ocazie, Părintele Iosif scria despre ei în una din foile Oastei următoarele:

În cercetarea fraților și răspândirea Cuvântului lui Dumnezeu pe care au făcut-o în iarna aceasta fratele Agapie Tocileanu împreună cu fratele Costache Grosu, ei au străbătut pe jos peste o mie de km pentru Domnul. Iată ce poate face râvna și dragostea de frați. Să străbați un drum de peste o mie de km pe jos nu este puțin lucru. Să ostenești atâta cale prin frig, prin ploaie, flămând, batjocorit și luat în râs adeseori este un lucru pe care numai un adevărat ostaș al Domnului Iisus îl poate face.

Domnul Oastei să le dea bogată răsplată fraților noștri și tuturor celor ce ostenesc pentru El. Iar nouă să ne ajute să urmăm astfel de pilde binecuvântate.

Preda Lavrinte și Mihai Lemnaru din Buzău

Acești doi frați au fost la începuturile Oastei unii dintre cei mai râvnitori ostași ai Domnului din orașul și ținutul Buzăului. Ani de zile, amândoi au lucrat și au luptat cu multă jertfă și osteneală pentru răspândirea cărților Oastei Domnului. Datorită luptei lor pentru Domnul s-au întors multe suflete de pe calea pierzării și s-au format multe adunări ale Oastei prin aceste părți.

În foile Oastei Domnului, Părintele Iosif a avut de multe ori frumoase cuvinte de prețuire pentru ei. Domnul să le scrie numele lor în Cartea Vieții și în Ziua Răsplătirii să le dea și lor cununa și plata cerească pentru toate ostenelile.

Sandu Gh. Ursan din Călărași - Ialomița

El a fost un alt frate ostenitor. Iată ce scria el în 1936:

În orașul nostru, Călărași, adunările urmează regulat. Sora Ana Munteanu este între noi ca o mamă. Lucrarea Domnului crește și sporește întruna. În noaptea Anului Nou am avut între noi și un vestit teolog din București care, văzând dragostea noastră, a petrecut între noi toată noaptea și a fost foarte fericit și mulțumit, spunând: «Ce minunat este între dv., ostașii Domnului! În noaptea asta pretutindeni se pierd suflete; aici între dv. se petrece mântuirea lui Dumnezeu... Acum când averi întregi se risipesc în păcate, dv. v-ați ales ceva mai frumos și mai plăcut decât orice pe lume. »

Noi ne-am bucurat văzând că și străinii care vin în mijlocul nostru mărturisese cu mulțumiri către Dumnezeu că El este în mijlocul nostru.

În Oastea Domnului din Călărași și în tot județul Ialomița au mai fost încă și mulți alți frați ostenitori prin comunele: Vlad Țepeș, Dragoș Vodă, Perieți, Dragalina, până la Fetești și Slobozia. Numele celor rămași credincioși până la moarte vor fi scrise pe veci în Cartea Oastei Domnului Iisus din Ceruri.

Slăvit să fie Domnul!