4. Grupul fraților din Basarabia

Lucrarea Oastei Domnului a fost puternic îmbrățişată și în provincia dintre Prut şi Nistru de foarte mulți frați, atât români, cât și ruși, de prin satele cu populație amestecată. Oamenii din părțile acelea fiind cu deosebire religioşi. În acelaşi timp în care în celelalte provincii s-a format acea frumoasă pătură de misionari voluntari şi nazirei ai Oastei, acest fel de oameni devotați pentru Domnul, dintre preoți şi laici, s-au ales și aici.

În afară de o serie de preoți vrednici, printre care părintele Vladimir din Orhei şi Damian Malcoci din Cetatea Albă, care s-au devotat cu deosebire, hotărâți şi statornici, au mai fost şi mulți alți frați laici care au depus o mare jertfă şi osteneală pentru mântuirea semenilor lor şi vestirea Evangheliei prin Oastea Domnului prin acele părți. Iată mai jos numele unora dintre ei:

Fratele Nistor Melnic din Chişinău

Era unul dintre cei mai harnici frați basarabeni. Iată ce scria el din Chişinău în 1936:

„Cucernice părinte Iosif, vă aducem la cunoştință sf. v. și tuturor fraților că în comuna Opaci, jud. Tighina, a fost nunta ostășească a fr. Pavel şi a sorei. Panaghița. La această nuntă au luat parte mulți frați din 5 comune.

A doua zi am pornit într-un grup mare, cu steaguri în frunte și cu cântarea «Iisus, Regele cel Mare» spre locuința miresei, iar de la mireasă la sf. biserică, unde au primit taina cea mare a cununiei.

Văzând sătenii marea adunare, au dat buzna la biserică, să vadă cum fac ostașii nunta. Strigau în gura mare că noi suntem stricători de datini, la care bieții oameni tare mai țin.

După aceea a vorbit şeful de post, Ioan Bouaru, despre roadele minunate pe care le aduce Oastea Domnului, îndemnând pe toți să îmbrățișeze această mișcare. Apoi am plecat la mire cu şeful de post în frunte și, cu cântări, străbăteam satul.

Toți câți erau în cele 4 nunți lumeşti ce se mai făceau atunci au venit și s-au înrolat cu noi. Ajunși la locuința mirelui, ne-au înconjurat mulți curioși, așa cum nu ne-am aşteptat, crezând că la fratele este mult vin. Dar n-au avut acest noroc. În loc de vin, noi le-am cântat; în loc de mâncare trupească, le-am dat mâncare duhovnicească.

Așa că la sfârșit, mulți dintre cei care erau dârzi au fost cuceriți de dragostea lui IIisus. Cu lacrimi ne-am despărțit de ei, rugându-ne să-i abonăm și pe ei la foaia «Isus Biruitorul». Așa că noi nevrednicii, care am luat parte, strigăm cu glas tare: Slăvit să fie Domnul IIsus Biruitorul, căci El biruie totul!”

Fratele Silvestru Țurcanu din Horodişte - Bălți

A fost, la fel, un frate ostenitor pentru Domnul. Iată ce scria şi el în iarna anului 1936:

„Am avut la noi prima nuntă ostășească și cu adevărat creștinească. Cu toată vremea neprielnică, au venit frați din 5 comune, cu steagurile. Nunta a fost curat duhovnicească, frații au scos toate obiceiurile cele rele. Părintele ne-a dat voie să cântăm cântările Oastei și în biserică. Pe aici la mulți preoți le place Oastea Domnului și ne dau voie să cântăm în biserică, dar mulți sunt și contra.

În urma unui congres preoțesc, unii au avut ieşiri contra Oastei. După aceasta, unii frați au fost arestați. Fr. Filip Țurcanu a fost ținut o zi în beci la Zăicani pentru că a răspândit cărțile Oastei...

Împreună cu Silvestru Țurcanu, cu Filip Țurcanu, am cercetat comunele: Horodişte, Pătruşeni, Glodeni, Ustia și Limbeni - Bălți. Pretutindeni am avut mari adunări cu frații care erau şi care s-au mai adăugat, la chemarea Domnului. La Pătrușeni este un frate activ, luptător al Domnului, cu largi vederi duhovniceşti. Am petrecut o noapte în meditație.

La Glodeni am întâlnit pe unul Serghie Goncear care spunea că este ostaş de 12 ani, dar vai de el, căci umblă numai după profituri mârșave și predică nelegiuirea că un ostaş bun poate bea și până la 5 pahare cu vin, ca să se întărească. Ce predicatori blestemați umblă prin adunările noastre! Fraților, feriți-vă de cei ce vă lasă slobozenia paharului. Ăștia sunt lucrători răi şi ei fac slujba satanei.”

Fotie Zlatin din Dimitreşti - Izmail

A fost un puternic sprijinitor cu munca şi cu darurile sale al Lucrării Oastei Domnului. Desfăcător de foi şi cărți, misionar şi vestitor al Domnului, împreună cu fratele său, Terespont Zlatin şi cu alți frați, el a întreținut o vie şi frumoasă activitate în slujba Domnului prin tot județul Izmail şi mai departe, în alte județe: Cahul, Cetatea Albă etc.

Fratele Gheorghe Gafton din Tețcani - Hotin

În ziua de 28 iulie 1936 avea loc o mare adunare a Oastei Domnului în Tețcani, la care au luat parte frați din 15 sate, cu 4 steaguri şi 2 preoți... La adunare au luat parte şi ruşi din 4 sate. Li s-a tălmăcit din cărțile Oastei şi din cântări, mai ales de către fratele Gheorghe Gafton, care a adus prima dată în părțile acestea scânteia minunată a Oastei Domnului. Trezirile duhovniceşti se fac atât între români, cât şi între ruși - şi toți sunt uniți şi fericiți în Domnul...

Revista rusească «Za Țercovici» («Pentru biserică»), ce apare în Chişinău, a publicat în 1936 un elogios articol prin care face cunoscută tuturor Lucrarea duhovnicească Oastea Domnului.

,,Preotul Iosif Trifa din Sibiu - scrie revista - curând după război s-a adresat cu un apel călduros către toți creştinii din România, chemându-i la unirea cu Hristos. Astfel a fost pusă temelia Oastei Domnului... Această mişcare duhovnicească se străduieşte pentru însănătoșirea morală a fiecărui individ în parte, pentru reînvierea vieții creștine pe baza Sf. Scripturi și a scrierilor Sf. Părinți.

Ostaşul Domnului este un creştin adevărat nu numai după nume, dar și după fapte... Intrând în Oaste, omul se leapădă de toate patimile și smintelile vieții de azi... şi are grijă pentru întărirea în credință a sa și a fraților săi, întorcând pe cei rătăciți spre cunoștința Adevărului... Cu un cuvânt, Oastea Domnului este o armată duhovnicească, care duce lupta împotriva păcatului și pentru primirea Împărăției lui Dumnezeu... În România este recunoscut de către mulți că Oastea Domnului este un fenomen statornic, sănătos şi necesar. Ea aduce întărirea credinței în popor și trezirea la o viață nouă în Biserică.

Comunicat de păr. Vladimir Popovici”

Fratele Ioan Miron din Orhei

A fost un frate deplin predat Domnului, lucrând plin de râvnă tot timpul în slujba Evangheliei. Având şi darul poeziei, el a compus multe şi frumoase poezii, din care unele au fost publicate prin foile Oastei. Iată ce scria el Părintelui Iosif în octombrie 1936:

„Cucernice părinte Iosif, deși satana a dat contra noastră niște lupte aprige, Domnul nostru IIisus Hristos, Comandantul nostru, a biruit. Am fost bârfiți, de multe ori arestați, trași la răspundere în fața celor mai mari dar cu ajutorul Domnului le-am biruit pe toate.

Eu, cu ajutorul Domnului, mi-am pus casa în slujba lui Dumnezeu, hotărând aici loc de adunare pentru toți frații. Invităm pe toți cei care iubesc Cuvântul Domnului să vină totdeauna în casa noastră pentru a-L sluji și slăvi pe Domnul și Mântuitorul nostru IIisus.

Pentru toate, lui Dumnezeu I se cuvine slava în veci.”

Slăvit să fie Domnul!