477. Negrul ce voia să se facă alb

Într-o şcoală din America era şi un băiat de negru, singurul negru din toată şcoala. Şi - precum era de aşteptat - bietul copil suferea mult. Ceilalţi copii îl batjocoreau mereu.

Atunci copilul - în mintea lui de copil - începu a se spăla din greu, să se facă alb şi să scape de batjocuri. Ba chemă în ajutor şi pe un prieten dintre copiii cei albi, care îl ajuta vârtos şi cu o perie.

Fireşte, totul era în zadar. Numai o minte de copil îşi putea închipui că pielea cea neagră se poate face albă prin spălat.

O aşa trudă zadarnică fac şi cei care umblă să scape de „negrul” păcatului fără Jertfa Crucii.

Numai Sângele Mielului ne poate spăla de orice păcat.

Un adevăr etern şi veşnic a spus proorocul Ieremia în cuvintele: „Au putea-va un harap să-şi schimbe pielea sa, sau un pardos să-şi schimbe petele sale? Tot aşa, aţi putea voi să faceţi binele, voi, care sunteţi deprinşi să faceţi răul?” (Ier 13, 23). „Chiar dacă te-ai spăla cu silitră şi dacă ai da cu multă sodă, nelegiuirea ta tot ar rămâne înaintea Mea - zice Domnul” (Ier 2, 22).

Numai „Sângele lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne curăţeşte de orice păcat” (1 In 1, 7). „De vor fi păcatele noastre ca mohorâciunea, ca zăpada se vor albi” prin Sângele Mielului (Is 1, 18).

Ferice de cei ce se albesc „prin Sângele Mielului!” (Apoc 7, 14).