504. Creștinismul de azi

Creştinismul cel adevărat este o putere de Sus, o putere sufletească, o putere cerească. Creştinii cei dintâi au trăit în această putere. Au trăit într-o putere extraordinară care a biruit prigoanele, a biruit lumea, a biruit pe diavolul. Creştinul cel adevărat este - trebuie să fie - un om de putere; de o putere sufletească, de o putere cerească ce biruie lumea şi răul.

Însă, vai! Din creştinătatea de azi lipseşte tocmai această putere. Creştinismul de azi e un creştinism al numelor de botez. Poartă oamenii nume de sfinţi biruitori, dar ei sunt biruiţi şi batjocoriţi de toate patimile cele rele. Trăim un creştinism de forme goale; fără viaţă şi fără putere.

Foarte bine s-ar putea asemăna creştinismul de azi cu sperietorile ce le pun oamenii prin semănături, să le apere de ciori şi de alte păsări. Ciorile şi păsările se sperie o bucată de vreme de „omul” din holdă. Dar nu mult ţine această spaimă. Păsările află că acest „om” n-are viaţă şi putere. E grozav la înfăţişare, dar nu se tem de el; i se suie pe umeri, îl murdăresc, ca şi când şi-ar bate joc de el.

Aşa e şi creştinismul de azi. La vedere, creştinul de azi e îmbrăcat în frumoase forme creştineşti. Păsările cele rele - ciorile iadului - care fură Cuvântul lui Dumnezeu (Lc 8, 12), îl văd de departe şi se sperie de el. Se îngrozesc când îl văd botezat, însemnat cu semnul crucii etc. Dar, apropiindu-se de el, află că nu este viaţă şi putere de creştin în el. Şi, aflând acest lucru, ciorile iadului nu se mai tem de el. Îşi bat joc de el.

Astfel de creştini sunt „ca o sperietoare de păsări într-un ogor de castraveţi... nimeni nu se teme de ei, căci nu pot să facă nimic” (Ier 10, 5).

Iadul îşi bate joc de creştinii de azi, pentru că din viaţa lor lipseşte Viaţa; lipseşte darul şi harul cel de viaţă şi de putere dătător al Duhului Sfânt.

Tu, cititorule dragă, ce fel de creştin eşti? O sperietoare fără viaţă sau un creştin viu?