504. Creștinismul de azi

Creștinismul cel adevărat este o putere de Sus, o putere sufletească, o putere cerească. Creștinii cei dintâi au trăit în această putere. Au trăit într-o putere extraordinară care a biruit prigoanele, a biruit lumea, a biruit pe diavolul. Creștinul cel adevărat este - trebuie să fie - un om de putere; de o putere sufletească, de o putere cerească ce biruie lumea și răul.

Însă, vai! Din creștinătatea de azi lipsește tocmai această putere. Creștinismul de azi e un creștinism al numelor de botez. Poartă oamenii nume de sfinți biruitori, dar ei sunt biruiți și batjocoriți de toate patimile cele rele. Trăim un creștinism de forme goale; fără viață și fără putere.

Foarte bine s-ar putea asemăna creștinismul de azi cu sperietorile ce le pun oamenii prin semănături, să le apere de ciori și de alte păsări. Ciorile și păsările se sperie o bucată de vreme de „omul” din holdă. Dar nu mult ține această spaimă. Păsările află că acest „om” n-are viață și putere. E grozav la înfățișare, dar nu se tem de el; i se suie pe umeri, îl murdăresc, ca și când și-ar bate joc de el.

Așa e și creștinismul de azi. La vedere, creștinul de azi e îmbrăcat în frumoase forme creștinești. Păsările cele rele - ciorile iadului - care fură Cuvântul lui Dumnezeu (Lc 8, 12), îl văd de departe și se sperie de el. Se îngrozesc când îl văd botezat, însemnat cu semnul crucii etc. Dar, apropiindu-se de el, află că nu este viață și putere de creștin în el. Și, aflând acest lucru, ciorile iadului nu se mai tem de el. Își bat joc de el.

Astfel de creștini sunt „ca o sperietoare de păsări într-un ogor de castraveți... nimeni nu se teme de ei, căci nu pot să facă nimic” (Ier 10, 5).

Iadul își bate joc de creștinii de azi, pentru că din viața lor lipsește Viața; lipsește darul și harul cel de viață și de putere dătător al Duhului Sfânt.

Tu, cititorule dragă, ce fel de creștin ești? O sperietoare fără viață sau un creștin viu?