559. Cum vede un copil pe tatăl său?
Pr. Iosif Trifa - 600 de istorioare
La vârsta de opt - doisprezece ani, copilul crede că tatăl său e cel mai tare şi cuminte om din lume şi poate face ce vrea.
La optsprezece ani, copilul începe a-şi zice: „Tatăl meu e puţin rămas faţă de lumea de azi; lumea a dat înainte, dar tatăl meu a cam rămas înapoi”.
La douăzeci şi cinci de ani, copilul îşi zice: „Vai, ce înapoiat este tatăl meu!... Cum a rămas cu totul înapoi de mersul lumii!”
La treizeci şi cinci de ani, copilul începe a-şi zice: „Şi totuşi tatăl meu nu e aşa înapoiat, cum credeam eu!... El ştie judeca lucrurile foarte cuminte... Încep să mă mir de înţelepciunea lui”.
La patruzeci de ani: „Tatăl meu e, cu adevărat, un om foarte cu minte şi înţelept”.