Alegerea Harului Ceresc
Traian Dorz - Eterna Iubire
1 - Unde este adevărata dragoste, acolo nu se poate să nu fie şi gelozie. Cine nu este şi gelos pentru ceea ce iubeşte, acela nu iubeşte cu adevărat.
Gelozia este neînduplecată, spune Cuvântul Sfânt, ca locuinţa morţilor. Jarul ei este un jar, o flacără a Domnului (Cânt. Cânt. 8, 6).
Să fim geloşi pentru familia noastră duhovnicească.
2 - Noi dacă vom avea o adevărată şi fierbinte dragoste de fraţi, vom ţine la frăţietatea şi la credinţa noastră cu o neînduplecată gelozie,
nici un gând, nici o umbră, nici o slăbiciune nu vom îngădui să o păteze şi s-o slăbească,
şi nici un străin sau vrăjmaş s-o dezbine.
3 - Nici o familie, nici o învăţătură, nici o comoară de pe pământ, nu trebuie să ne poată atrage măcar o clipă ochii şi dragostea de la acelea care sunt şi rămân, ale noastre pe totdeauna.
Nimic să nu ne pară ca ele nici frumoase, nici aşa de preţ şi nici aşa adevărate niciodată.
Atunci am avea o adevărată iubire faţă de fraţii noştri.
4 - Ce taină a lui Dumnezeu şi a Dragostei Sale, este motivul pentru care i-a ales El tocmai pe aceia pe care i-a ales, şi nu pe alţii!
Cine ar putea afla vreodată pentru ce Hristos S-a oprit dintre toţi pescarii de pe malul Lacului Ghenazaret, tocmai la cei patru, pe care i-a chemat spre a-i face ucenici ai Săi!
Şi dintre toţi vameşii la Matei...
şi dintre toţi fariseii la Saul.
Şi dintre toţi păcătoşii din vremea noastră, tocmai la noi!
O binecuvântat să fie El şi taina Harului Său!
5 - I-a cunoscut Hristos pe toţi aceştia mai dinainte de a-i alege, că vor fi aşa. Şi de aceea i-a ales.
Ochiul unui olar priceput cunoaşte mai dinainte lutul din care va putea frământa cu uşurinţă şi va putea lucra cu plăcere cele mai bune vase pe care le doreşte.
6 - Ochiul unui lemnar priceput deosebeşte cu uşurinţă, de la început, lemnul bun, sănătos, uşor şi frumos
din care să poată lucra bine uneltele de care are trebuinţă.
Ştie că nu se va împotrivi,
că nu se va crăpa,
că nu se va rupe.
Nici nu se va schimba sub mâna lui,
ci se va supune moale şi ascultător, spre a putea scoate din el ceea ce doreşte şi cum doreşte...
Şi ştiind mai dinainte, de aceea le alege.
7 - Şi după cum ochiul unui sculptor priceput vede mai dinainte chipul pe care vrea să-l scoată dintr-un bloc de marmură până nici n-a pus încă dalta şi ciocanul pe ea, - tot aşa Hristos ne vede ce vom deveni smerindu-ne sub Mâna Lui puternică (1 Petru 5, 6),
şi sub dalta cea binecuvântată a Duhului Sfânt, care lucrează cu noi, în noi şi pe noi - spre a scoate din noi chipul cel nou şi sfânt al lui Hristos, în veşnica şi tot mai frumoasa devenire (1 Ioan 3, 2).
Trebuie numai să fie înlăturat din noi şi de pe noi, ceea ce ne acopere făptura cea nouă ce nu se poate încă arăta în toată frumuseţea ei.
8 - Iar când acest balast, când aceste rămăşiţe împovărătoare vor fi înlăturate, - ce statui cereşti vor ieşi la lumină din fiinţa noastră în devenire...
În continuă şi mereu mai desăvârşită împlinire,
- după Marele nostru Model Isus Hristos, al Cărui Chip Slăvit trebuie să ajungem odată să-L arătăm până la câtă frumuseţe şi strălucire vom putea să ne ridicăm, prin Lucrarea Duhului Sfânt, spre a I-o înfăţişa Tatălui nostru Ceresc, spre bucuria Lui...
9 - Pentru aceasta ne-a ales Domnul şi Mântuitorul nostru Isus.
O, dacă am fi cât mai vrednici cu toţii!
O, dacă ne-am supune noi toţi deplin Duhului Sfânt, ca El să poată lucra în noi, după toată Voia Sa, chipul Ceresc al lui Isus,
cât mai frumos şi mai sfânt...
10 - Da, Dumnezeu ne-a rânduit să mergem...
şi să aducem roadă
şi roada noastră să rămână...
Fiindcă pentru aceasta ne-a chemat în Lucrarea Lui şi ne-a trimis...
...Pentru faptele bune, pe care le-a pregătit El mai dinainte ca noi să umblăm în ele (Efeseni 2, 10).
Să ne dăm toate silinţele să-I împlinim dorinţa Lui fericită.
11 - Pentru ce este lege care nu iartă!
şi este autoritate care nu se discută,
şi este dreptar care nu se schimbă,
- Porunca iubirii este sfântă şi eternă, fiindcă este singura poruncă a Singurului Dumnezeu.
Toate celelalte porunci de până la aceasta, - au fost şi sunt cuprinse şi anulate de aceasta.
Fiindcă au fost şi sunt depăşite de ea,
în mărime, în dreptate, în frumuseţe, în toate.
12 - Cum nu se mai văd micile şănţuleţe de apă când se revarsă o mare de ape acoperind totul, ci sunt cuprinse şi întrecute toate nespus mai mult,
- tot aşa sunt întrecute toate poruncile tuturor celor care au fost înainte de Isus, în această unică şi Dumnezeiască poruncă, adâncă şi largă:
Iubiţi-vă!
13 - Cum nu se mai văd stelele, oricât de multe şi de frumoase au fost noaptea, când apare soarele,
ci toate sunt cuprinse şi întrecute de lumina lui strălucitoare,
tot aşa, fără să dispară, dar fără să se mai vadă, sunt cuprinse toate poruncile de mai înainte de această sfântă poruncă a iubirii,
în plinătatea ei strălucitoare şi fierbinte.
14 - În iubire se cuprinde şi se pierde Moise, rămâne undeva acoperit şi întrecut nespus de mult, cu toate frumoasele lui înălţimi, cu toate depăşitele lui porunci.
În iubire se cuprind toate învăţăturile tuturor învăţaţilor.
Toată înţelepciunea tuturor filozofilor.
Toate legile şi sfaturile tuturor moraliştilor din toate timpurile,
din toate neamurile
şi din toate sistemele.
15 - Porunca aceasta este, toate acestea, dar nemărginit mai mult ca toate acestea!
Căci oamenii au mers împingând spre desăvârşire de jos în sus marginile cunoaşterii lor, până unde au putut ei cu mărginitele lor puteri omeneşti.
Dar Hristos, Dumnezeu fiind, venind spre noi de Sus în jos, a adus spre cunoaşterea noastră, din nemărginita Lui Lumină, hotarele fericirii până la înălţimea la care, numai dacă ne întindem ridicându-ne pe vârfuri s-o putem ajunge...
16 - Voi toţi cei care n-aţi călcat întru nimic o poruncă a lui Moise, sau a vreunui proroc mai vechi sau mai nou,
- nu vă temeţi voi să nu ţineţi seama de porunca unică şi veşnică a Dumnezeului Unic şi Veşnic?
17 - Rugăciunile credincioşilor buni îi cuprind pe toţi oamenii,
ei cer pacea întregii lumi...
ei imploră iertarea tuturor oamenilor,
ei mijlocesc pentru unitatea şi bunăvoinţa dintre toate sufletele,
ei stăruiesc pentru viaţa, sănătatea şi înţelepciunea tuturor conducătorilor şi păstorilor poporului lor şi a popoarelor lumii.
Pentru pacea şi bunăstarea veşnică a patriei lor... Cât de frumoase şi de necesare sunt rugăciunile celor mai buni oameni!
18 - În propovăduirea vorbită şi scrisă a bunilor credincioşi,
prin învăţătura şi credinţa lor în Domnul Isus Hristos,
ei sfătuiesc şi îndrumă şi învaţă pe toţi oamenii,
căutând să le trezească tuturor oamenilor o conştiinţă sănătoasă a datoriei, a răspunderii, a misiunii umane pe care o au,
spre realizarea unei societăţi demne, cinstite, morale, vrednice şi fericite,
în care fiecare om să-şi simtă fraţi pe toţi ceilalţi oameni,
şi toţi oamenii să-l simtă pe el frate.
19 - Sub denumirea de „lume” Cuvântul lui Dumnezeu deosebeşte două înţelesuri:
1 - când spune: „Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea” (Ioan 3, 16) - „lumea” asta are înţelesul de omenirea întreagă cu tot ce este viaţă şi mişcare în Univers.
2 - când spune: „Nu iubiţi lumea” (1 Ioan 2, 15) - „lumea” are înţelesul de păcat şi de stricăciune.
20 - Pocăinţa este o Taină, fiindcă este o lucrare cerească, pe care o face Duhul Sfânt, adică Puterea lui Dumnezeu împreună cu Apa cea Vie şi Sfântă care este Cuvântul lui Dumnezeu.
Iar rodul viu şi sfânt al acestora este naşterea noastră din nou pentru Împărăţia lui Dumnezeu, omul nostru cel duhovnicesc.
Împărăţia lui Dumnezeu, cu adevărat, nu o vom putea nici vedea şi nici moşteni niciodată şi nici unii, dacă nu ne vom naşte din nou, aşa cum este scris (Ioan 3, 3-5).
O, Doamne Duhule Sfinte, fă-ne pe toţi părtaşi naşterii din nou.
Amin.